1
Tămânjer, tămânjere, substantiv neutru (Regional) Unealtă ciobănească în formă de lopățică sau de băț ramificat la un capăt, cu care se amestecă zerul în căldare când se fierbe pentru a se face urdă. – Etimologie necunoscută
DEX – dicționarul explicativ
2
Tămânjer substantiv neutru, plural tămânjere
DOOM – dicționarul ortografic
