1
Tăvăleală, tăvăleli, substantiv feminin
1. Bătaie, trânteală; rostogolire.
2. Figurat (În expresie) A (o) duce (sau ține) la tăvăleală = A) (despre oameni) a fi rezistent la eforturi fizice; B) (despre lucruri) a nu se strica ușor. – Tăvăli + sufix -eală.
1. Bătaie, trânteală; rostogolire.
2. Figurat (În expresie) A (o) duce (sau ține) la tăvăleală = A) (despre oameni) a fi rezistent la eforturi fizice; B) (despre lucruri) a nu se strica ușor. – Tăvăli + sufix -eală.
DEX – dicționarul explicativ
2
Tăvăleală substantiv feminin, genitiv-dativ articulat tăvălelii; plural tăvăleli
DOOM – dicționarul ortografic