1
Tipologie, tipologii, substantiv feminin Studiu științific al trăsăturilor tipice sau al relațiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene.
Ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul trăsăturilor psihice caracteristice ale oamenilor.
Studiere a caracteristicilor structurale sincronice ale uneia sau mai multor limbi. – Din franceză Typologie.
Ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul trăsăturilor psihice caracteristice ale oamenilor.
Studiere a caracteristicilor structurale sincronice ale uneia sau mai multor limbi. – Din franceză Typologie.
DEX – dicționarul explicativ
2
Tipologie tipologii feminin 1) Clasificare științifică a obiectelor și a fenomenelor după anumite trăsături tipice. 2) Ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul trăsăturilor psihice caracteristice pentru diferite tipuri de oameni. 3) lingvistică Metodă de studiere a structurii limbilor pentru a stabili tipul de care țin și pentru a releva trăsăturile comune și distincte. [Genitiv-dativ Tipologiei] /<franceză typologie
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Tipologie substantiv feminin
1. Studiu științific al trăsăturilor tipice ori al relațiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene.
Ramură a psihologiei care studiază trăsăturile psihice caracteristice ale diferitelor tipuri de oameni.
2. (Lingvistică) Mod de a studia structura unui idiom sau a unui grup de idiomuri în raport cu un tip determinat printr-o analiză unitară. [Genitiv -iei. / < franceză typologie, conform greacă typos – tip, logos – studiu].
1. Studiu științific al trăsăturilor tipice ori al relațiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene.
Ramură a psihologiei care studiază trăsăturile psihice caracteristice ale diferitelor tipuri de oameni.
2. (Lingvistică) Mod de a studia structura unui idiom sau a unui grup de idiomuri în raport cu un tip determinat printr-o analiză unitară. [Genitiv -iei. / < franceză typologie, conform greacă typos – tip, logos – studiu].
DN – dicționar de neologisme
4
Tipologie substantiv feminin
1. studiu științific al trăsăturilor tipice ori al relațiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor oameni, animale, obiecte sau fenomene.
clasificare a tipurilor literare.
2. ramură a pshihologiei care studiază trăsăturile psihice ale diferitelor tipuri de oameni.
3. studiu științific al structurii unui idiom sau grup de idiomuri în raport cu un tip determinat printr-o analiză unitară. (< franceză typologie)
1. studiu științific al trăsăturilor tipice ori al relațiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor oameni, animale, obiecte sau fenomene.
clasificare a tipurilor literare.
2. ramură a pshihologiei care studiază trăsăturile psihice ale diferitelor tipuri de oameni.
3. studiu științific al structurii unui idiom sau grup de idiomuri în raport cu un tip determinat printr-o analiză unitară. (< franceză typologie)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Tipologie substantiv feminin, articulat tipologia, genitiv-dativ articulat tipologiei; (studii) plural tipologii, articulat tipologiile
DOOM – dicționarul ortografic
