1
A viermui persoana
3. Viermuește intranzitiv (despre mulțimi de ființe) A se mișca fără întrerupere, grăbit și haotic; a foi; a foșni; a mișuna; a roi; a furnica; a forfoti; a fojgăi. /vierme + sufix -ui
3. Viermuește intranzitiv (despre mulțimi de ființe) A se mișca fără întrerupere, grăbit și haotic; a foi; a foșni; a mișuna; a roi; a furnica; a forfoti; a fojgăi. /vierme + sufix -ui
NODEX – noul dicționar explicativ
2
Viermui, viermuiesc, verb IV.
Intranzitiv A se mișca neîncetat și în număr mare de colo până colo; a mișuna, a forfoti. – Vierme + sufix -ui.
Intranzitiv A se mișca neîncetat și în număr mare de colo până colo; a mișuna, a forfoti. – Vierme + sufix -ui.
DEX – dicționarul explicativ
3
Viermui verb, indicativ prezent 3 singular viermuiește, imperfect 3 singular viermuia; conjuncție prezent 3 singular și plural viermuiască
DOOM – dicționarul ortografic