Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Contract

1 * Cuvantul cu diacritice: contráct
Cuvantul fara diacritice: contract

Definitie: CONTRACT substantiv neutru 1. convenție, înțelegere scrisă prin care două sau mai multe părți se obligă reciproc la ceva. o - de muncă = contract potrivit căruia cineva se obligă să presteze o anumită muncă în schimbul unei retribuții; - colectiv de muncă = contract încheiat de o instituție sau întreprindere cu muncitorii și funcționații respectivi, reprezentați prin comitetul sindicatului; - economic = contract între două întreprinderi prin care o parte se obligă să livreze anumite produse, să presteze un serviciu sau să execute o lucrare, iar cealaltă să plătească prețul mărfii sau al lucrării, ori tariful serviciului efectuat. 2. teoria ŭlui social = teorie raționalistă potrivit căreia statul ar fi apărut ca urmare a unei convenții între oameni. 3. (bridge) număr de levate la care s-a angajat un jucător. (< limba latina contractus, franceza contrat)

2 * Cuvantul cu diacritice: contráct
Cuvantul fara diacritice: contract

Definitie: CONTRACT substantiv 1. verifica cuvantul: înțelegere. 2. (JUR.) convenție, (învechit și reg.) zdelcă. (- de vânzare-cumpărare.)

3 * Cuvantul cu diacritice: contráct
Cuvantul fara diacritice: contract

Definitie: contract substantiv neutru, plural contracte

4 * Cuvantul cu diacritice: contráct -e
Cuvantul fara diacritice: contract

Definitie: CONTRACT -e n. 1) Acord stabilit între două persoane sau între două grupuri sociale; convenție. 2) Tratat internațional cu caracter bilateral sau multilateral; convenție. franceza contract, limba latina contractus

5 * Cuvantul cu diacritice: contráct
Cuvantul fara diacritice: contract

Definitie: CONTRACT substantiv neutru 1. Convenție (scrisă) prin care două sau mai multe părți se obligă reciproc la ceva. ♢ Contract de muncă = înțelegere potrivit căreia cineva se obligă să presteze o anumită muncă în schimbul unei retribuții; contract colectiv (de muncă) = convenție scrisă încheiată de o instituție sau de o întreprindere cu muncitorii și funcționarii repectivi, reprezentați prin comitetul sindicatului. 2. Contract social = teorie idealistă potrivit căreia statul ar fi apărut ca urmare a unei convenții prin care oamenii renunțau de bunăvoie la drepturile lor „naturale” în folosul unui organ suprem, care se obliga să le apere viața, securitatea și proprietatea. [Plural -te, -turi. / < limba latina contractus, conform franceza contrat].

6 * Cuvantul cu diacritice: contráct contrácte
Cuvantul fara diacritice: contract

Definitie: contract (contracte), substantiv neutru – Acord încheiat între două sau mai multe persoane. Limba Latina contractus (secolul XVIII), sau din franceza contrat, cu influența lui act. – Derivat contractual, adjectiv , din franceza; contracta, verb din franceza contracter; contractant, substantiv masculin, din franceza; contracciu, substantiv masculin (concesionar), probabil prin intermediul limba turca: kontrato, cu sufix -çi; contractil, adjectiv (contractabil); contracțiune, substantiv feminin (contractare); contractură, substantiv feminin (contractare).