A
Definitie, sens si explicatie
1A1 substantiv masculin invar.
Prima litera a alfabetului limbii romane; sunetul notat cu aceasta litera (vocala deschisa nerotunjita mediala). ♢ Expresie De la a la z = de la inceput pana la sfarsit; totul, in intregime.
Prima litera a alfabetului limbii romane; sunetul notat cu aceasta litera (vocala deschisa nerotunjita mediala). ♢ Expresie De la a la z = de la inceput pana la sfarsit; totul, in intregime.
2A2 interjectie Exclamatie care exprima: surprindere, admiratie, entuziasm; placere, satisfactie; necaz, suparare; regret; indignare, reamintirea brusca a unui lucru omis; ah (2).
3A3 prep.
1. (Preceda infinitivul scurt ca forma-tip a verbului) A lucra.
2. (Exprima un raport de comparatie sau de asemanare) Miroase a pamant. ♦ În semn de...
Fluiera a paguba.
3. (Intra in compunerea unor adverbe, locutiuni adverbiale si prepozitionale si a unor substantive si adjective in care este inclus tot) De-a dreapta, atoatevazator, atotputernic. – Limba Latina Ad.
1. (Preceda infinitivul scurt ca forma-tip a verbului) A lucra.
2. (Exprima un raport de comparatie sau de asemanare) Miroase a pamant. ♦ În semn de...
Fluiera a paguba.
3. (Intra in compunerea unor adverbe, locutiuni adverbiale si prepozitionale si a unor substantive si adjective in care este inclus tot) De-a dreapta, atoatevazator, atotputernic. – Limba Latina Ad.
4A4 prep. (Formeaza numerale distributive).
De cate... 3 saci a 80 de kg. – Din franceza à.
De cate... 3 saci a 80 de kg. – Din franceza à.
5A5- Element de compunere care indica absenta, excluderea etcetera Amoral, anhidru. [Varianta: An-] – Din franceza A-.
6A-/an- pref. „privativ, negativ”. (< franceza a-, an-, conform limba greaca (veche) a-, an-, fara, lipsit de)
7A interjectie verifica cuvantul: of.
8A, a substantiv masculin invar.
9A prep.
10A/aaa interjectie
11A2 interj. (se foloseste pentru a exprima: a) bucurie, placere, admiratie; b) surprindere, mirare; c) durere, intristare, regret, suparare; d) reamintire brusca). /Onomat.
12A1 prep. 1) (exprima raport de identificare sau de asemanare) Miroase a trandafir. 2) (exprima raport prezumtiv) Nu-i a bine.
Vremea e a ploaie. /<lat. ad
Vremea e a ploaie. /<lat. ad
13A7/aa interjectie
14A noua luna din calendarul roman, folosit pana in Sec.vii I.hr, unde anul avea zece luni si incepea la 1 martie.
Din latinescul Novem + sufix
Din latinescul Novem + sufix
15A interjectie Exprima surpriza, cu un sens secundar de mirare sau de indignare. Crea ie expresiva
16A prep. –
1. (Înv.) Exprima o relatie spatiala (cu sau fara ideea de miscare): sezu a dreapta lui Dumnezeu (Coresi). –
2. (Înv.) Exprima o relatie temporala sau instrumental-modala: simbata a prinzul cel mare (N. Costin). –
3. (Înv.) De la sensul spatial s-a dezvoltat un sens cauzal: mearsa in padure a lemne (Dosoftei). –
4. Exprima o relatie de identitate, fie reala, fie presupusa: ciinii latra a om strain (N. Gane). –
5. Însoteste inf. scurt si (invechit) inf. lung.
În primul caz, se suprima la timpurile compuse cu inf. (voi fugi), dupa a sti si a putea (nu pot face nimic) si dupa un pronumerel.-inter. (n-are ce face). –
6. (Înv.) Însoteste gen. dat. nedeterminat: nice frate a frate va folosi, nice parinte a fecior (Varlaam).
Limba Latina ad, al carui rezultat romanic este in general a (Puscariu 1; Candrea-dens., 1; Rew 136; Dar).
Toate intrebuintarile din rom. sint romanice, chiar si gen.-dat.: conform Puscariu, Lr., 190 (citat din Cil, Xiii, 2483: membra ad duos fratres, rom. membrele a doi frati).
A fost inlocuit treptat si astazi aproape complet, de la.
Tendinta actuala este de a i se limita folosirea la 4 si
1. (Înv.) Exprima o relatie spatiala (cu sau fara ideea de miscare): sezu a dreapta lui Dumnezeu (Coresi). –
2. (Înv.) Exprima o relatie temporala sau instrumental-modala: simbata a prinzul cel mare (N. Costin). –
3. (Înv.) De la sensul spatial s-a dezvoltat un sens cauzal: mearsa in padure a lemne (Dosoftei). –
4. Exprima o relatie de identitate, fie reala, fie presupusa: ciinii latra a om strain (N. Gane). –
5. Însoteste inf. scurt si (invechit) inf. lung.
În primul caz, se suprima la timpurile compuse cu inf. (voi fugi), dupa a sti si a putea (nu pot face nimic) si dupa un pronumerel.-inter. (n-are ce face). –
6. (Înv.) Însoteste gen. dat. nedeterminat: nice frate a frate va folosi, nice parinte a fecior (Varlaam).
Limba Latina ad, al carui rezultat romanic este in general a (Puscariu 1; Candrea-dens., 1; Rew 136; Dar).
Toate intrebuintarile din rom. sint romanice, chiar si gen.-dat.: conform Puscariu, Lr., 190 (citat din Cil, Xiii, 2483: membra ad duos fratres, rom. membrele a doi frati).
A fost inlocuit treptat si astazi aproape complet, de la.
Tendinta actuala este de a i se limita folosirea la 4 si
17A interjectie – Exprima surpriza, cu un sens secundar de mirare sau de indignare.
Creatie expresiva.
Creatie expresiva.
18A, s.m invar.
1. Prima litera a alfabetului limbii romane;sunet notat cu aceasta litera:vocala Deschisa,nerotunjita,mediala.o Expresie De la a la z=de la inceput pana la sfarsit,in intregime.
1. Prima litera a alfabetului limbii romane;sunet notat cu aceasta litera:vocala Deschisa,nerotunjita,mediala.o Expresie De la a la z=de la inceput pana la sfarsit,in intregime.
19a disturba, verb a deranja
20A (nu) Le avea cu (ceva) expresie a (nu) se pricepe la (ceva) (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)
21A (nu) Avea fata (de ceva) expresie a (nu) fi competent intr-un domeniu de activitate; a (nu) se ridica la nivelul unei slujbe, functii etcetera (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)
22A (nu) Avea fata (de cineva) expresie a (nu) fi partenerul potrivit al cuiva (in dragoste, in afaceri etcetera) (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)
23A (nu)-l duce capu / mintea expresie a (nu) fi inteligent. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)
24A (se) face de bafta / de basm / (eufem.) De cacao / de cacat (vulg.) expresie a (se) compromite; a se face de ras. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)
25A (nu) Fi vazut cu ochi buni de catre cineva expresie a (nu) avea parte de increderea sau bunavointa cuiva. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)