Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Dascăl

1 * Cuvantul cu diacritice: dáscăl
Cuvantul fara diacritice: dascal

Definitie: DASCĂL, dascăli, substantiv masculin 1. (Înv.) Învățător (la țară); prin extensiune profesor. ♦ (Rar) Om de știință; învățat, savant. 2. Figurativ Inițiator sau propagator al unei doctrine; îndrumător într-un anumit domeniu. 3. Cântăreț de biserică, diac, psalt, cantor. – Din bulgara, scr. daskal, Cf limba neogreaca: d i d a s k a l o s.

2 * Cuvantul cu diacritice: dáscăl
Cuvantul fara diacritice: dascal

Definitie: DASCĂL substantiv verifica cuvantul: călăuză, îndrumător, povățuitor, preceptor, sfătuitor, sfetnic.

3 * Cuvantul cu diacritice: dáscăl
Cuvantul fara diacritice: dascal

Definitie: DASCĂL substantiv 1. verifica cuvantul: profesor. 2. verifica cuvantul: învățător. 3. verifica cuvantul: institutor. 4. (Termen Bisericesc) cântăreț, diac, paracliser, psalt, țârcovnic, (Transilvania) cantor, făt, (învechit) eclisiarh, grămătic. (-ul îl ajută pe preot la oficierea slujbei.)

4 * Cuvantul cu diacritice: dáscăl
Cuvantul fara diacritice: dascal

Definitie: dascăl substantiv masculin, plural dascăli

5 * Cuvantul cu diacritice: dáscăl -i
Cuvantul fara diacritice: dascal

Definitie: DASCĂL -i m. 1) Cântăreț în biserică; psalt. 2) înv. Invățător (la țară). 3) fig. Îndrumător într-un anumit domeniu. 4) fig. Propagator al unei concepții, învățături. bulgara, limba slava (veche) daskal

6 * Cuvantul cu diacritice: dáscăl dáscăli
Cuvantul fara diacritice: dascal

Definitie: dascăl (dascăli), substantiv masculin – 1. Institutor, profesor. – 2. Cantor. – Varianta dascal, (învechit) didascal. Mr., megl. dascal. Ngr. δάσϰαλος, din limba greaca (veche) διδάσϰαλος (Cihac, II, 654; Murnu 16; Tiktin; Galdi 172; Candrea; Scriban); conform limba albaneza dhaskalj, bulgara, limba sarba: daskal (Vasmer, Gr., 51). – Derivat dăscălaș, substantiv masculin (dim. peiorativ al lui dascăl); dăscăleci, substantiv masculin (dăscălaș); dăscălesc, adverb (profesoral; didactic); dăscălește, adverb (în mod didactic); dăscăliță, substantiv feminin (învățătoare; nevastă de dascăl); dăscălime, substantiv feminin (mulțime de dascăli); dăscălicesc, adjectiv (erudit); dăscălie, substantiv feminin (instrucție, învățătură; știință; profesiunea de dascăl); dăscăli, verb (a sfătui, a călăuzi; a orienta; a dojeni, a face observații; a plictisi cu discursuri, a ține predici).