Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Sare

1 * Cuvantul cu diacritice: sáre
Cuvantul fara diacritice: sare

Definitie: SARE, (2, 4) săruri, substantiv feminin 1. Substanță cristalină, sfărâmicioasă, solubilă în apă și cu gust specific, care constituie un condiment de bază în alimentație și este folosită în industria conservelor, în tăbăcărie, în industria chimică etcetera; clorură de sodiu. ♢ Expresie Sarea pămânului = ceea ce este mai de preț, mai valoros. Marea cu sarea sau sarea și marea = ceva exagerat de mult, imposibil de realizat. A-i fi (cuiva) drag ca sarea în ochi sau ca sarea în ochi = a-i fi (cuiva) nesuferit. A-i fi cuiva de ceva (sau a-i veni cuiva să facă ceva) cum îi este câinelui a linge sare = a nu dori deloc (să facă) un anumit lucru. A primi pe cineva (sau a ieși înaintea cuiva) cu pâine și sare = a primi pe cineva cu deosebită cinste. ♦ Figurativ Spirit, farmec, haz. 2. Substanță chimică formată de obicei prin reacția unui acid cu o bază. 3. (În sintagmele) Sare amară = substanță chimică sub formă de praf alb, întrebuințată în medicină ca purgativ; sulfat de magneziu. Sare de lămâie = acid citric; săricică. 4. (La plural) Lichid volatil preparat din carbonat de amoniu și substanțe puternic mirositoare (fenol, camfor etcetera), întrebuințat, în trecut, pentru trezirea din leșin. – Limba Latina sal, salis.

2 * Cuvantul cu diacritice: sáre
Cuvantul fara diacritice: sare

Definitie: SARE substantiv verifica cuvantul: duh, haz, spirit, umor.

3 * Cuvantul cu diacritice: sáre
Cuvantul fara diacritice: sare

Definitie: SARE substantiv 1. (CHIMIE) clorură de sodiu, (prin Maram.) slatină. (A pune - în mâncare.) 2. (MIN.) sare gemă = halit. 3. (CHIMIE) sare de lămâie verifica cuvantul: acid citric; sare Seignette = tartrat mixt (sau dublu) de sodiu și potasiu. 4. (FARM.) sarea lui Glauber verifica cuvantul: sulfat de sodiu; sare amară verifica cuvantul: sulfat de magneziu; sare de Seidlitz verifica cuvantul: sulfat de magneziu.

4 * Cuvantul cu diacritice: sáre
Cuvantul fara diacritice: sare

Definitie: sare substantiv feminin, g.-d. art. sării; (chimie) plural săruri

5 * Cuvantul cu diacritice: sáre săruri
Cuvantul fara diacritice: sare

Definitie: SARE săruri f. 1) Substanță albă, cristalizată, solubilă în apă, cu gust specific, întrebuințată în alimentație drept condiment și în industrie; clorură de sodiu. - de bucătărie. ♢ - gemă clorură naturală de sodiu. - de mare sare obținută prin evaporare din apa de mare. -ea pământului ceea ce este mai de preț, mai valoros. A fi cuiva drag ca -ea în ochi a fi nesuferit pentru cineva. A pune cuiva - pe coadă a nu putea pedepsi pe cineva, deși s-ar cuveni. A nu avea (nici) - de mămăligă a fi foarte sărac. -ea-i bună în fiertură, însă nu peste măsură un lucru este util când este folosit la locul lui și în mod cumpătat. 2) figurat Finețe de spirit. 3) Compus chimic format din reacția unui acid cu o bază. ♢ - amară praf alb, cristalin, întrebuințat ca purgativ; sulfat de magneziu. -ea (lui) Glauber sulfat de sodiu. - de lămâie acid citric. -ea (lui) Berthollet clorat de potasiu, întrebuințat la fabricarea chibriturilor și în pirotehnică. [G.-D. sării] limba latina sal, salis

6 * Cuvantul cu diacritice: sáre sắruri
Cuvantul fara diacritice: sare

Definitie: sare (saruri), substantiv feminin – Clorură de sodiu. – Mr. sare, mr., megl. sari, istr. sore. Limba Latina sale, forma vulgară de la săl (Pușcariu 1524; REW 7521), conform limba italiana sale, prov., cat., sp., port. sal, franceza sel. Pl. are valoare colectivă și uz în general științific. – Derivat săra, verb (a pune sare), mr. ansar, ansărare, megl. sar, sărari, din limba latina sālāre (Pușcariu 1524; REW 7521); sărat, adjectiv (cu multă sare; excesiv de scump); sărărit, substantiv neutru (învechit, impozit plătit de locuitorii regiunilor învecinate cu ocnele de sare pentru a le folosi); sărătură, substantiv feminin (calitatea de a fi sărat; apă sărată, apă de mare; pămînt sărat, impropriu culturilor), mr. nsărătură; sărăturos, adjectiv (învechit, sărat); sărar, substantiv masculin (vînzător de sare); sărărie, substantiv feminin (depozit de sare); sărăriță, substantiv feminin (Trans., rar, solniță); sărui, verb (Banat, a săra); desăra, verb (a îndepărta sarea; a înmuia); nesărat, adjectiv (fără sare; insipid, searbăd, fad; greoi, molîu, dizgrațios); presăra, verb (a împrăștia); sănină, substantiv feminin (loc în ocol unde se pune sare la oi), din limba latina sālῑna (Candrea), sau în loc de sărină, cu sufix -ină, ca pescuină, vizuină; sărune (var. sănune), substantiv feminin (Trans., loc unde se pune sarea oilor), din limba latina salōnae (Candrea); săricică, substantiv feminin (arsenic; Mold., acid tartric); sarniță, substantiv feminin (solniță; plantă, Salsola kali); salin, adjectiv , din franceza salin; salină, substantiv feminin, din franceza saline; salinitate, substantiv feminin, din franceza salinite. Din expresia rom. a făgădui marea cu sarea provine expresia limba neogreaca: ἠ σάρα ϰαἰ ἠ μάρα.