Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Unu una

1 * Cuvantul cu diacritice: únu úna
Cuvantul fara diacritice: unu

Definitie: UNU, UNA numeral cardinal (Când precedă un substantiv are forma un, o; când ține locul unui substantiv are forma unul, una) 1. (Adesea substantivat) Primul număr din seria numerelor naturale, care reprezintă unitatea și se indică prin cifrele 1 și I. ♢ (În corelație cu „doi”, dă ideea de aproximație) Vei petrece o zi sau două. ♢ Locutiune adjectiv Tot unul și unul = numai oameni sau lucruri de valoare, deosebite. ♢ Locutiune adverb (Familiar) De unul singur = izolat; individual; fără însoțitor. Până la unul = toți, în unanimitate. (Sudat; cu formă feminină și valoare neutră) întruna sau tot întruna = mereu. ♢ Expresie (Popular) A merge una = a merge alături, nedespărțiți. A fi (sau a face pe cineva) una cu cineva ori cu ceva = a fi (sau a face să fie) la fel cu altul; a egaliza, a uniformiza. A o ține una (și bună) = a nu ceda, a fi perseverent, a se încăpățâna în susținerea unei păreri. ♢ (Adjectival) Are un an. (Eliptic, indicând ora, ziua etcetera) Acum e unu. ♢ (Substantivat, m.) Scrie un unu. ♦ (Cu valoare de numeral ord.) Prim, întâi. Tomul unu. ♦ (Precedat de „câte”, formează numeral distributiv corespunzător) Venea numai câte unul să mă vadă. ♦ Locutiune adverb Câte unul-unul sau unul câte unul = succesiv, pe rând. ♢ (În corelație cu „doi”, dă ideea de aproximație) Mai trăsese câte-o dușcă-două de rachiu. 2. (Adjectival) Singur, unic. ♢ (Folosit pentru întărirea pronumelui personal) Eu unul mă duc să deschid ușa. 3. (Adjectival) Același, identic. Suntem la un gând amândoi. 4. (Precedat de o negație sau în propoziții negative) Nimeni. [Genitiv-dat. unuia, uneia sau (când are forma un, o) unui, unei] – Limba Latina unus, -a.

2 * Cuvantul cu diacritice: únu
Cuvantul fara diacritice: unu

Definitie: unu numeral m., g.-d. unuia; f. una, g.-d. uneia

3 * Cuvantul cu diacritice: únu
Cuvantul fara diacritice: unu

Definitie: UNU¹ m. 1) Număr constând dintr-o unitate. 2) Cifra 1 sau I. 3) Obiect marcat cu această cifră. limba latina unus, -a

4 * Cuvantul cu diacritice: únu úna
Cuvantul fara diacritice: unu

Definitie: UNU² una num. card. 1) (când determină un substantiv, sunt folosite formele un, o) Primul număr care stă la baza numerotației și reprezintă o cantitate egală cu o unitate; trei minus doi. 2) (cu valoare de numeral ord.) Care precedă pe al doilea; întâi. limba latina unus, -a