Alac
Definitie, sens si explicatie
1Alac substantiv neutru Specie de grau foarte rezistenta, cu un singur bob in spiculet, care se cultiva in regiunile muntoase (Triticum monococcum). – Conform: limba maghiara a l a k o r.
2Alac substantiv (Botanica; Triticum monococcum) (regional) tenchi, secara-alba.
3Alac substantiv neutru, (spice) plural alace
4Alac -ce n.
Specie de grau care se cultiva in regiunile de munte. /conform ungara alakor
Specie de grau care se cultiva in regiunile de munte. /conform ungara alakor
5Alac, substantiv masculin – Specie de griu foarte rezistenta.
Origine obscura.
Pare a proveni indirect din limba latina alica, prin intermediul unei forme asemanatoare celei care a dat alaga in sp. (lat. *alaca, conform Corominas, I, 75), insa der. este dificila.
În general se admite ca etimonul pentru rom. este mag. alakor (Cihac, Ii, 475; Densusianu, Rom., Xxxiii, 273; Rew 337; Pascu, R. crit., Vii, 66; Galdi, Dict., 170); dar in mag. este cuv. strain (Draganu, Dacor., Vii, 201), probabil rom. (Edelspacher 8). si mai indoielnica este legatura cu limba albaneza akuë (Hasdeu 667).
Philippide, Ii, 696, sugereaza limba albaneza lakër „verdeata”, din limba greaca (veche) λάϰανον.
Origine obscura.
Pare a proveni indirect din limba latina alica, prin intermediul unei forme asemanatoare celei care a dat alaga in sp. (lat. *alaca, conform Corominas, I, 75), insa der. este dificila.
În general se admite ca etimonul pentru rom. este mag. alakor (Cihac, Ii, 475; Densusianu, Rom., Xxxiii, 273; Rew 337; Pascu, R. crit., Vii, 66; Galdi, Dict., 170); dar in mag. este cuv. strain (Draganu, Dacor., Vii, 201), probabil rom. (Edelspacher 8). si mai indoielnica este legatura cu limba albaneza akuë (Hasdeu 667).
Philippide, Ii, 696, sugereaza limba albaneza lakër „verdeata”, din limba greaca (veche) λάϰανον.