Alexandrin -ă
Definitie, sens si explicatie
1Alexandrin, -ă, alexandrini, -e, adjectiv Care tine de civilizatia elenistica din Alexandria; prin extensiune care tine de epoca elenistica. ♦ Vers alexandrin (si substantivat, m.) = vers iambic de 12 silabe (cu cezura dupa silaba sasea).
Poezie alexandrina = poezie de tip rafinat, erudit, adesea ezoteric, caracteristica epocii elenistice. – Din franceza Alexandrin, limba latina Alexandrinus.
Poezie alexandrina = poezie de tip rafinat, erudit, adesea ezoteric, caracteristica epocii elenistice. – Din franceza Alexandrin, limba latina Alexandrinus.
2Alexandrin adjectiv m., plural alexandrini, f. singular alexandrina, plural alexandrine
3Alexandrin -a (-i, -e) 1) Care tine de cultura elenistica din Alexandria; propriu acestei culturi. Arta -a. 2): Vers - vers iambic de douasprezece silabe, cu cezura dupa silaba a sasea. ♢ Poezie -a poezie rafinata, uneori ezoterica, proprie epocii alexandrine. /<fr. alexandrin, limba latina alexandrinus
4Alexandrin, -ă adjectiv
1. referitor la civilizatia elenistica din Alexandria; din epoca elenistica. o scoala -a = numele mai multor scoli filozofice de orientare mistica si eclectica din perioada elenismului tarziu.
2. de o subtilitate excesiva. o arta -a = arta greaca din epoca elenistica in Egiptul ptolemeic; vers - (si substantiv masculin) = vers iambic de 12 silabe, cu cezura la mijloc, specific poeziei clasice franceze; poezie -a = poezie de tip rafinat, erudit, uneori ezoteric, proprie epocii alexandrine. (< franceza alexandrin, limba latina alexandrinus)
1. referitor la civilizatia elenistica din Alexandria; din epoca elenistica. o scoala -a = numele mai multor scoli filozofice de orientare mistica si eclectica din perioada elenismului tarziu.
2. de o subtilitate excesiva. o arta -a = arta greaca din epoca elenistica in Egiptul ptolemeic; vers - (si substantiv masculin) = vers iambic de 12 silabe, cu cezura la mijloc, specific poeziei clasice franceze; poezie -a = poezie de tip rafinat, erudit, uneori ezoteric, proprie epocii alexandrine. (< franceza alexandrin, limba latina alexandrinus)
5Alexandrin, -ă adjectiv
1. Referitor la civilizatia elenistica din Alexandria; (prin extensiune) care tine de epoca elenistica. ♢ scoala alexandrina = numele mai multor scoli filozofice de orientare mistica si eclectica din perioada elenismului tarziu.
2. Vers alexandrin (si substantiv masculin) = vers iambic de douasprezece silabe, cu cezura dupa silaba a sasea; poezie alexandrina = poezie de tip rafinat, erudit si uneori ezoteric, proprie epocii alexandrine. [Plural -ni, -ne. / conform franceza alexandrin, conform Alexandre le Grand – numele unui roman francez din secolul Xii, unde a fost folosit acest vers prima data].
1. Referitor la civilizatia elenistica din Alexandria; (prin extensiune) care tine de epoca elenistica. ♢ scoala alexandrina = numele mai multor scoli filozofice de orientare mistica si eclectica din perioada elenismului tarziu.
2. Vers alexandrin (si substantiv masculin) = vers iambic de douasprezece silabe, cu cezura dupa silaba a sasea; poezie alexandrina = poezie de tip rafinat, erudit si uneori ezoteric, proprie epocii alexandrine. [Plural -ni, -ne. / conform franceza alexandrin, conform Alexandre le Grand – numele unui roman francez din secolul Xii, unde a fost folosit acest vers prima data].
6*alexandrin2 (vers) substantiv masculin, plural alexandrini