Altoi
Definitie, sens si explicatie
1Altoi1, altoaie, substantiv neutru Ramura mica detasata dintr-o planta-mama, folosind la altoire. ♦ Planta altoita. ♦ Planta cultivata pentru a servi la altoire. [Plural si: altoiuri] – Din limba maghiara Oltvany.
2Altoi2, altoiesc, verb Iv.
Tranzitiv
1. A introduce o ramura a unei plante in tesutul alteia, stabilind astfel un contact intre tesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite insusirile altoiului.
2. (Familiar) A bate, a lovi, a plesni pe cineva. [Varianta: (regional) Hultui verb Iv] – Din limba maghiara Oltani.
Tranzitiv
1. A introduce o ramura a unei plante in tesutul alteia, stabilind astfel un contact intre tesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite insusirile altoiului.
2. (Familiar) A bate, a lovi, a plesni pe cineva. [Varianta: (regional) Hultui verb Iv] – Din limba maghiara Oltani.
3Altoi verb verifica cuvantul: atinge, bate, inocula, lovi, vaccina.
4Altoi verb (invechit si reg.) a prasadi. (A - o planta.)
5Altoi substantiv neutru, plural altoaie
6Altoi verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural altoiesc, imperfect 3 singular altoia; conjunctie: prezent 3 singular si plural altoiasca
7A altoi -iesc tranzitiv 1) (plante) A trata cu altoi. 2) figurativ familiar A supune unei lovituri; a lovi. 3) figurativ (sentimente, relatii) A consolida in mod sistematic; a inspira cu regularitate; a cultiva. /<ung. oltani
8Altoi -oaie n. 1) Bucata mica de ramura, detasata de la planta-mama si folosita la altoire. 2) Planta cultivata pentru altoire. 3) Planta altoita. /<ung. oltvany
9Altoi (-oesc, -it), verb –
1. A introduce o ramura a unei plante in tesutul alteia. –
2. A bate, a lovi, a plesni pe cineva. – Varianta (Moldova) hultui.
Mag. oltani (Dar; Galdi, Dict., 83).
Sensul 2 nu apare si la varianta – Derivat altoiala, substantiv feminin (altoire); altoi, substantiv neutru (ramura folosita la altoire); altoior, adjectiv (care altoieste); altoitura, substantiv feminin (altoire); hultoana, substantiv feminin (altoi); hultuitura, substantiv feminin (actiunea de a altoi); altoana, substantiv feminin (Mold., altoi).
1. A introduce o ramura a unei plante in tesutul alteia. –
2. A bate, a lovi, a plesni pe cineva. – Varianta (Moldova) hultui.
Mag. oltani (Dar; Galdi, Dict., 83).
Sensul 2 nu apare si la varianta – Derivat altoiala, substantiv feminin (altoire); altoi, substantiv neutru (ramura folosita la altoire); altoior, adjectiv (care altoieste); altoitura, substantiv feminin (altoire); hultoana, substantiv feminin (altoi); hultuitura, substantiv feminin (actiunea de a altoi); altoana, substantiv feminin (Mold., altoi).
10Altoi1, altoiuri substantiv neutru proxenet (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)
11Altoi2, altoiesc verifica cuvantul:t. a bate; a lovi; a plesni (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)