Analog
Definitie, sens si explicatie
1Analog1, analoguri, substantiv neutru Pupitru inalt, mobil, pe care se pun cartile de cult in biserica ortodoxa. [Varianta: Analoghion substantiv neutru] – Din limba neogreaca: Analoghion.
2Analog2, -oagă, analogi, -oage, adjectiv Asemanator; corespondent. – Din franceza Analogue, limba latina Analogus.
3Analog antonim: deosebit, diferit, distinct
4Analog adjectiv verifica cuvantul: asemanator.
5Analog adjectiv m., plural analogi; f. singular analoaga, plural analoage
6Analog substantiv neutru, plural analoguri
7Analog -oaga (-ogi, -oage) Care prezinta o analogie; asemanator. /<lat. analogus, franceza analogue
8Analog, -oagă adjectiv
1. care prezinta analogie; asemanator, similar.
2. (despre organe animale) cu functii identice, dar care se deosebesc ca structura si origine. (< franceza analogue, limba latina analogus, limba greaca (veche) analogos)
1. care prezinta analogie; asemanator, similar.
2. (despre organe animale) cu functii identice, dar care se deosebesc ca structura si origine. (< franceza analogue, limba latina analogus, limba greaca (veche) analogos)
9Analog, -ă adjectiv Asemanator; corespondent. [Plural -ogi, -oge. (invechit) -oage, f.sg. si analoaga. [Conform: franceza analogue, limba latina analogus, limba greaca (veche) analogos].