Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Apel

1 * Cuvantul cu diacritice: apél
Cuvantul fara diacritice: apel

Definitie: APEL, apeluri, substantiv neutru 1. Citire cu glas tare a numelor unor persoane dintr-un colectiv, spre a verifica prezența lor într-un anumit loc. 2. Chemare scrisă sau orală adresată maselor, unei colectivități etcetera 3. Cerere, rugăminte. ♢ Locutiune verb A face apel la cineva (sau la ceva) = a apela (1). 4. Acțiune făcută la o instanță judecătorească superioară, spre a obține anularea unei sentințe date de o instanță inferioară și judecarea în fond a procesului. ♢ Curte de apel = instanță judecătorească, superioară tribunalului, care avea competența de a judeca recursul cuiva împotriva sentinței tribunalului. 5. Producerea unui semnal sonor sau luminos prin care se marchează cererea de a stabili o legătură telefonică sau telegrafică. – Din franceza appel.

2 * Cuvantul cu diacritice: apél
Cuvantul fara diacritice: apel

Definitie: APEL substantiv 1. chemare. (- lansat către electorat.) 2. (popular) strigare. (Face -ul la școală.) 3. verifica cuvantul: cerere.

3 * Cuvantul cu diacritice: apél
Cuvantul fara diacritice: apel

Definitie: apel substantiv neutru, plural apeluri

4 * Cuvantul cu diacritice: apél -uri
Cuvantul fara diacritice: apel

Definitie: APEL -uri n. 1) Rostire succesivă a numelor unor persoane pentru a verifica prezența lor într-un anumit loc. 2) Chemare adresată maselor. 3) Rugăminte adresată cuiva. 4) Chemare la distanță printr-un semnal sonor sau luminos, folosit în telefonie și telegrafie. franceza appel

5 * Cuvantul cu diacritice: apél
Cuvantul fara diacritice: apel

Definitie: APEL substantiv neutru 1. strigare a numelui cuiva. 2. chemare scrisă sau orală adresată unei colectivități. ♢ îndemn, cerere, rugăminte. 3. semnal sonor sau luminos produs într-un post de telefon, de telegraf etcetera 4. (jur.) acțiune făcută de o instanță judecătorească imediat superioară pentru a schimba sau a infirma o hotărâre dată de o instanță inferioară. (< franceza appel)

6 * Cuvantul cu diacritice: apél
Cuvantul fara diacritice: apel

Definitie: APEL substantiv neutru 1. Strigare a numelui unor persoane (pentru verificarea prezenței lor într-un loc). 2. Chemare scrisă sau orală adresată unei colectivități. ♦ Îndemn; cerere, rugăminte. ♢ A face apel la cineva (sau la ceva) = a se adresa cuiva cu o rugăminte. 3. Semnal sonor sau luminos produs într-un post de telefon, de telegraf etcetera; chemare. 4. (Ieșit din uz) Acțiune făcută la o instanță judecătorească imediat superioară pentru a schimba sau a infirma o hotărâre dată de o instanță inferioară. [Plural -luri. / < franceza appel].

7 * Cuvantul cu diacritice: apél apéluri
Cuvantul fara diacritice: apel

Definitie: apel (apeluri), substantiv neutru – 1. Citire cu glas tare a numelor unor persoane dintr-un colectiv. – 2. Recurs. Franceza appel. Sensul 1 este termen școlăresc și militar; sensul 2 și der. săi sînt termeni juridici. – Derivat apela, verb (a face recurs); apelabil, adjectiv ; apelant, substantiv masculin; apelați(un)e, substantiv feminin (chemare, denumire; apel, recurs); apelativ, adjectiv