Astampăr
Definitie, sens si explicatie
1Astấmpăr substantiv neutru singular Odihna, liniste, tihna, pace. ♢ Fara astampar = A) loc. adverb necontenit, intruna; B) loc. adjectiv neastamparat. [Varianta: (popular) Stấmpar substantiv neutru] – Din Astampara (derivat regresiv).
2Astampar antonim: framant, neastampar, zbucium, framantare
3Astâmpăr substantiv calm, liniste, odihna, pace, repaus, tihna, (invechit si popular) tihneala, (invechit si reg.) paos, razbun, (regional) potol, stare, (invechit) asezare, asezamant, odihneala, paciuire, rasuflare, (figurativ) destindere, senin, seninatate. (Sufletul nu-si mai afla -.)
4Astampar substantiv neutru
5Astâmpăr n. (folosit de obicei in constructii negative cu verbele A avea, a gasi etcetera) Liniste sufleteasca; odihna; tihna; pace. ♢ Fara - a) neastamparat; b) neincetat; necontenit. Ai - fii cuminte. /v. a (se) astampara