Au
Definitie, sens si explicatie
1Au1 adverb interog., conjunctie:
1. Adv. interog. (Înv.) Oare?
2. Conj. (Înv. si reg.) Sau, ori. – Limba Latina Aut.
1. Adv. interog. (Înv.) Oare?
2. Conj. (Înv. si reg.) Sau, ori. – Limba Latina Aut.
2Au2 interjectie Exclamatie care exprima diverse stari si sentimente (durere fizica, mirare, surprindere, bucurie etcetera).
3Au interjectie verifica cuvantul: of.
4Au conjunctie: verifica cuvantul: fie, ori, sau.
5Au adverb verifica cuvantul: oare, poate.
6Au interjectie, adverb , conjct.
7Au interjectie (se foloseste pentru a exprima durere, mirare, bucurie, nepasare etcetera). /<lat. aut
8Au conjunctie: –
1. Sau, ori. –
2. Oare? (particula care introduce si intareste interogatia). – Mr. au, ai.
Limba Latina aut (Diez, I, 292; Puscariu 165; Candrea-dens., 114; Rew 810; Dar); conform limba albaneza a, limba italiana, sp. o (sard. a), verifica cuvantul: prov. o(z), franceza ou, port. ou.
Primul sens este rar in limba actuala.
Cel de al doilea are o anumita circulatie actuala, desi limitata; a fost insa adoptat de limbajul poetic, ca termen consacrat pentru interogatia emfatica.
1. Sau, ori. –
2. Oare? (particula care introduce si intareste interogatia). – Mr. au, ai.
Limba Latina aut (Diez, I, 292; Puscariu 165; Candrea-dens., 114; Rew 810; Dar); conform limba albaneza a, limba italiana, sp. o (sard. a), verifica cuvantul: prov. o(z), franceza ou, port. ou.
Primul sens este rar in limba actuala.
Cel de al doilea are o anumita circulatie actuala, desi limitata; a fost insa adoptat de limbajul poetic, ca termen consacrat pentru interogatia emfatica.