B
Definitie, sens si explicatie
1B substantiv masculin invar.
A patra litera a alfabetului limbii romane; sunet notat cu aceasta litera (consoana oclusiva bilabiala sonora (4)). [Pronuntat: be].
A patra litera a alfabetului limbii romane; sunet notat cu aceasta litera (consoana oclusiva bilabiala sonora (4)). [Pronuntat: be].
2B, b substantiv masculin invar. [se citeste be]
3Bãsicã, bãsici, substantiv feminin
1. Bulã de aer care se formeazã vara la cãderea picãturilor mari de apã de ploaie.
2. Denumire popularã pentru vezica urinarã.
Exemplu Bãsica udului.
3. Diminutiv: bãsicutã.
1. Bulã de aer care se formeazã vara la cãderea picãturilor mari de apã de ploaie.
2. Denumire popularã pentru vezica urinarã.
Exemplu Bãsica udului.
3. Diminutiv: bãsicutã.