Badminton
Definitie, sens si explicatie
1Badminton substantiv neutru Joc sportiv asemanator cu tenisul, practicat cu o minge de pluta prevazuta cu pene, care se arunca cu racheta. – Din limba engleza, franceza Badminton.
2Badminton substantiv neutru [pronume limba engleza bedminton]
3Badminton [pr.: Bedminton] n. sport Joc asemanator cu tenisul, practicat cu o minge mica si usoara, prevazuta cu pene, care este lovita cu o racheta. /Cuv. limba engleza
4Badminton substantiv neutru Joc sportiv, originar din China si Japonia, asemanator cu tenisul, practicat cu o minge mica prevazuta cu pene sau un fel de aripioara de plastic, care se arunca cu racheta. [Pronume bedminton. / < limba engleza badminton, conform Badminton – oras in Anglia].
5Badminton bÉd-/ substantiv neutru joc sportiv asemanator cu tenisul, practicat cu o minge mica si usoara, care se loveste cu racheta. (< limba engleza badminton)