Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Balanță

1 * Cuvantul cu diacritice: balánță
Cuvantul fara diacritice: balanta

Definitie: BALANȚĂ, balanțe, substantiv feminin: 1. Instrument pentru măsurarea greutății corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăți etalonate. ♢ Balanță romană = cântar cu o singură greutate etalonată, care se deplasează pe brațul lung al pârghiei inelate de al cărei punct fix este atârnat un talger pentru obiectele de cântărit. ♢ Expresie A pune în balanță = a compara două lucruri sau două fapte, atitudini, idei diferite. ♦ (Sg. art.) Numele unei constelații din emisfera australă. 2. (Fin.) Comparație, raport între mai mulți indicatori care trebuie echilibrați; (concretizat) tabel, situație care conține o asemenea operație etcetera ♢ Balanță de verificare = operație contabilă de totalizare a cifrelor din debit și a celor din credit; situația conturilor la o anumită dată. Balanță comercială (a unei țări) = raportul dintre valoarea generală a importului și cea a exportului. – Din franceza balance.

2 * Cuvantul cu diacritice: balánță
Cuvantul fara diacritice: balanta

Definitie: BALANȚĂ substantiv 1. verifica cuvantul: cântar. 2. (ASTRON.; art.) cântarul (art.), cumpăna (art.), (regional) tereziile (plural art.). (- este o constelație din emisfera australă.)

3 * Cuvantul cu diacritice: balánță
Cuvantul fara diacritice: balanta

Definitie: balanță substantiv feminin, g.-d. art. balanței; plural balanțe

4 * Cuvantul cu diacritice: balánță -e
Cuvantul fara diacritice: balanta

Definitie: BALANȚĂ -e f. 1) Instrument pentru măsurarea greutății (masei) corpurilor, format dintr-un mecanism cu pârghie și două talere, care se echilibrează cu greutăți etalonate; cântar; cumpănă. ♢ - de precizie (sau analitică) balanță care asigură un înalt grad de precizie a cântăririi. - romană balanță cu brațe inegale, având la un capăt al pârghiei o greutate etalonată, iar la celălalt capăt un taler în care se pun obiectele de cântărit. 2) fin. Raport dintre diferiți indicatori economici care trebuie corelați sau echilibrați. ♢ - de verificare operație contabilă prin care se controlează exactitatea înregistrărilor în conturi la o anumită dată. - comercială raportul dintre valoarea generală a importului și a exportului unei țări într-o anumită perioadă. 3) la sing. Constelație din emisfera australă. ♢ Zodia -ei unul din cele douăsprezece sectoare ale zodiacului. [G.-D. balanței] franceza balance

5 * Cuvantul cu diacritice: balánță
Cuvantul fara diacritice: balanta

Definitie: BALANȚĂ substantiv feminin 1. instrument pentru măsurarea greutății corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăți-etalon; cântar. o a pune în - = a judeca bine faptele înainte de a lua o hotărâre. 2. (fin.) raport între două sume, două conturi etcetera; tabel, situație cu un asemenea raport. o - comercială = raportul dintre valoarea importului și exportului unei țări pe o perioadă de timp dată; - contabilă = situație recapitulativă și periodică ce regrupează la un moment dat sumele și soldurile conturilor debitoare și creditoare; - de plăți = raportul dintre sumele încasate și plățile efectuate de către o țară în relațiile sale cu alte țări într-o perioadă de regulă un an. 3. al șaptelea semn al zodiacului (2³ septembrie – 2² octombrie). (< franceza balance)

6 * Cuvantul cu diacritice: balánță
Cuvantul fara diacritice: balanta

Definitie: BALANȚĂ substantiv feminin 1. Instrument pentru cântărit, bazat pe principiul echivalării a două greutăți cu ajutorul unui sistem de pârghii; cântar; cumpănă. ♢ A pune în balanță = a judeca bine faptele înainte de a lua o hotărâre. 2. (Cont.; fin.) Raport între două sume, două conturi etcetera ♢ Balanță comercială = raportul dintre valoarea importului și exportului unei țări (pe o perioadă de un an); balanță de plăți = raportul dintre sumele încasate din străinătate de către o țară și cele pe care le plătește altor state într-o anumită perioadă de timp, de obicei un an. [Plural -țe. / < limba italiana balanza, conform limba latina bilanx < bis – de două ori, lanx – tavă].

7 * Cuvantul cu diacritice: balánță balánțe
Cuvantul fara diacritice: balanta

Definitie: balanță (balanțe), substantiv feminin – Cîntar. Varianta palanță. Mr. palandză. Ven. balanza, de unde provin limba neogreaca: μπαλάντσα sau παλάντσα, limba albaneza paljantsë, bulgara palanca. Varianta, comună în vorbirea popular din Muntenia, derivă din limba neogreaca: (conform Bogrea, Dacor., IV, 791).