Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Barbar -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: barbár -ă
Cuvantul fara diacritice: barbar

Definitie: BARBAR, -Ă, barbari, -e, substantiv masculin și feminin: 1. Nume dat, în antichitate, de greci și de romani oricui nu era grec sau roman. 2. (La m. plural) Nume generic pentru popoarele care au năvălit la începutul evului mediu în Europa; (și la singular) persoană care făcea parte dintr-un asemenea popor. 3. Figurativ (Adesea adjectival) Persoană necivilizată, cu purtări grosolane. ♦ Persoană cu atitudine și comportare inumană, crudă, sălbatică. ♦ (Adverbial) În mod crud, sălbatic, grosolan. – Din franceza barbare, limba latina barbarus.

2 * Cuvantul cu diacritice: barbár
Cuvantul fara diacritice: barbar

Definitie: BARBAR adjectiv , adverb 1. adjectiv primitiv, sălbatic, (învechit) sireap, varvar, vărvăresc. (Triburi, neamuri -.) 2. adjectiv , adverb verifica cuvantul: rău. 3. adjectiv crud, feroce, inuman, nemilos, neomenos, sălbatic, (învechit) vărvăresc, (figurativ) dur. (Un procedeu -.)

3 * Cuvantul cu diacritice: barbár
Cuvantul fara diacritice: barbar

Definitie: barbar substantiv masculin, plural barbari

4 * Cuvantul cu diacritice: barbár -i
Cuvantul fara diacritice: barbar

Definitie: BARBAR² -i m. 1) (în antichitate) Nume dat de greci și de romani celor care aparțineau unei populații străine. 2) la plural Nume dat popoarelor migratoare care au invadat Europa la începutul evului mediu. 3) Individ care aparținea unui asemenea popor. 4) fig. Persoană care se comportă în mod necivilizat. limba latina barbarus, franceza barbare

5 * Cuvantul cu diacritice: barbár -ă -i -e
Cuvantul fara diacritice: barbar

Definitie: BARBAR¹ -ă (-i, -e) 1) și adverbial Care ține de barbari; propriu barbarilor. Triburi -e. 3) și substantival (despre persoane) Care este lipsit de milă; crud; nemilos; sălbatic. Purtare -ă. 3) și substantival figurativ Care vădește lipsa de respect față de cultură și civilizație; sălbatic. limba latina barbarus, franceza barbare

6 * Cuvantul cu diacritice: barbár -ă
Cuvantul fara diacritice: barbar

Definitie: BARBAR, -Ă substantiv masculin feminin 1. nume dat de greci și romani oricărui individ care aparținea unei populații străine. 2. (plural) nume dat în trecut popoarelor migratoare care au invadat Europa la începutul evului mediu; (sg.) individ aparținând unui asemenea popor. 3. (fig.; și adjectiv ) om crud, sălbatic, necivilizat; grosolan. ♢ (adv.) în mod crud, sălbatic. (< franceza barbare, limba latina barbarus)

7 * Cuvantul cu diacritice: barbár -ă
Cuvantul fara diacritice: barbar

Definitie: BARBAR, -Ă substantiv masculin și feminin: 1. Nume dat de greci și romani oricărui individ care aparținea unei populații străine care nu vorbea latina sau greaca; străin. 2. (La plural) Nume dat în trecut popoarelor migratoare care au invadat Imperiul roman în primele secole ale erei noastre; (la singular; rar) individ care aparține unui asemenea popor. 3. (Fig.; adesea adjectiv ) Om crud, sălbatic, necivilizat; grosolan. [Accentuat și barbar. / < limba latina barbarus, limba greaca (veche) barbaros – străin, conform franceza barbare].

8 * Cuvantul cu diacritice: barbár barbáră
Cuvantul fara diacritice: barbar

Definitie: barbar (barbară), adjectiv – Sălbatic, crud. – Varianta (învechit) varvar. – Mr. varvar. Franceza barbare, din limba latina barbarus. În forma sa mai veche, totuși, apare în rom. din secolul XVI, din limba greaca (veche) βάρβαρος, sau din rezultatul ei limba slava (veche), varŭvarŭ. Derivat barbarie, substantiv feminin; barbarism, substantiv neutru; barbariza, verifica cuvantul:b. (a aduce în stare de barbarie); varvar(ic)esc, adjectiv (barbar, crud).

9 * Cuvantul cu diacritice: !barbár
Cuvantul fara diacritice: barbar

Definitie: barbar adjectiv m., substantiv masculin, plural barbari; adjectiv f., substantiv feminin barbară, plural barbare