1
Băși, băs, verb IV.
Reflexiv A elimina gazele din intestin. [prezent indicativ persoana 1 singular băs, persoana 2 singular beși, persoana 3 singular bese sau besă, pers
3. plural băs, conjuncție prezent persoana 3 singular și plural și imper. persoana 2 singular bese sau beasă; conjugare și bășesc, după Der] (din latină vĩssīre) [morf. Dmlr]
Reflexiv A elimina gazele din intestin. [prezent indicativ persoana 1 singular băs, persoana 2 singular beși, persoana 3 singular bese sau besă, pers
3. plural băs, conjuncție prezent persoana 3 singular și plural și imper. persoana 2 singular bese sau beasă; conjugare și bășesc, după Der] (din latină vĩssīre) [morf. Dmlr]
DOOM – dicționarul ortografic
2
Băși (-s, -it), verb – A face vînturi, a se pîrțîi. – Aromână bes, meglenoromână bișǫri.
Latină vĭssῑre (Pușcariu 186; Rew 9382; Candrea-dens., 138; Dar); conform italiană viscia, vezi franceză vessir, franceză vesse, italiană bessa.
Vezi bășină.
Se conjugă și la forma incoativă, bășesc. – Derivat beșniță, substantiv feminin (mușama, scutec).
Latină vĭssῑre (Pușcariu 186; Rew 9382; Candrea-dens., 138; Dar); conform italiană viscia, vezi franceză vessir, franceză vesse, italiană bessa.
Vezi bășină.
Se conjugă și la forma incoativă, bășesc. – Derivat beșniță, substantiv feminin (mușama, scutec).
DER – dicționarul etimologic