Biruință
Definitie, sens si explicatie
1Biruință, biruinte, substantiv feminin: Victorie, izbanda. – Birui + sufix -inta.
2Biruinta antonim: infrangere
3Biruință substantiv izbanda, victorie. (A repurtat o mare -.)
4Biruinta substantiv feminin, g.-d. art. biruintei; plural biruinte
5Biruință -e f.
Succes deplin obtinut printr-un efort deosebit (intr-o lupta, intr-o competitie sportiva, intr-un domeniu de activitate etcetera); victorie; izbanda. [G.-d. Biruintei; Sil. -ru-in-ta] /a birui + sufix -inta
Succes deplin obtinut printr-un efort deosebit (intr-o lupta, intr-o competitie sportiva, intr-un domeniu de activitate etcetera); victorie; izbanda. [G.-d. Biruintei; Sil. -ru-in-ta] /a birui + sufix -inta