Bluf
Definitie, sens si explicatie
1Bluf, blufuri, substantiv neutru (Livresc) Atitudine neintemeiata prin care se urmareste intimidarea cuiva. [Pronuntat: si: blaf] – Din limba engleza Bluff.
2Bluf [pr.: Blöf] -uri n. livr. siretlic prin care cineva este speriat sau indus in eroare; fapta sau actiune neizbutita (menita sa deruteze sau sa intimideze un adversar). /<engl. bluff
3Bluf [Blöf] substantiv neutru vorba spusa (sau actiune facuta) in scop de intimidare; cacealma. (< limba engleza bluff)
4Bluf substantiv neutru (Rar) Vorba spusa (sau actiune facuta) in scop de intimidare sau de inducere in eroare; laudarosenie. [Pronume blaf, plural -furi. / < limba engleza, franceza bluff].
5Bluf (blufuri), substantiv neutru – Înselatorie, cacealma.
Eng. bluff, prin intermediul franceza – Derivat (rar) blufa, verb (a face cacealma, a insela).
Eng. bluff, prin intermediul franceza – Derivat (rar) blufa, verb (a face cacealma, a insela).