Bolf
Definitie, sens si explicatie
1Bolf substantiv verifica cuvantul: bolovan, pietroi.
2Bolf (-fe), substantiv neutru – (Trans.) Bloc de piatra, stinca.
Origine incerta.
Ar putea fi formatie regresiva, bazata pe cuvintul urmator, caz in care ar apartine unei radacini este cel de „masa informa si moale”, care nu se potriveste cu acceptia bolf.
S-ar putea presupune un limba slava (veche) *bolŭvŭ, de unde limba slava (veche) bolŭvanŭ (‹ rom. bolovan).
Fonetismul ar fi normal, conform vataf, virf.
Dificultatea consta in faptul ca se admite in general ca bolŭvanŭ nu este cuvint limba slava (veche), ci de origine persana, conform bolovan; insa aceasta supozitie nu este decit o simpla ipoteza.
În orice caz, trebuie sa le excludem, pentru rom., der din limba latina bulbus (Diez, Gramm., I, 26; Koerting, 1637; conform Densusianu, Rom., Xxxiii, 275).
A. Scriban porneste de la rut. boljfa „tumoare”, care pare a proveni din rom., si de la bulgara bolka „suferinta” , cu care probabil nu are nici o legatura.
Giuglea, Contributions, 12, indica mag. bolha „purice”; si Draganu, Dacor., V, 334, mag. golyva „ciuperca, iasca”.
Origine incerta.
Ar putea fi formatie regresiva, bazata pe cuvintul urmator, caz in care ar apartine unei radacini este cel de „masa informa si moale”, care nu se potriveste cu acceptia bolf.
S-ar putea presupune un limba slava (veche) *bolŭvŭ, de unde limba slava (veche) bolŭvanŭ (‹ rom. bolovan).
Fonetismul ar fi normal, conform vataf, virf.
Dificultatea consta in faptul ca se admite in general ca bolŭvanŭ nu este cuvint limba slava (veche), ci de origine persana, conform bolovan; insa aceasta supozitie nu este decit o simpla ipoteza.
În orice caz, trebuie sa le excludem, pentru rom., der din limba latina bulbus (Diez, Gramm., I, 26; Koerting, 1637; conform Densusianu, Rom., Xxxiii, 275).
A. Scriban porneste de la rut. boljfa „tumoare”, care pare a proveni din rom., si de la bulgara bolka „suferinta” , cu care probabil nu are nici o legatura.
Giuglea, Contributions, 12, indica mag. bolha „purice”; si Draganu, Dacor., V, 334, mag. golyva „ciuperca, iasca”.