Bonton
Definitie, sens si explicatie
1Bonton substantiv neutru (Frantuzism) Cod de maniere elegante al inaltei societati. – Din franceza Bon ton.
2Bonton substantiv neutru
3Bonton substantiv neutru ansamblu de reguli de purtare respectate in asa-zisa societate aleasa. (< franceza bonton)
4Bonton substantiv neutru (Rar; adesea ironic) Atitudine, ansamblu de reguli de purtare care trebuie respectate de cineva care doreste sa fie pe placul asa-zisei bune societati. [< franceza bonton].
5Bonton substantiv masculin – Distinctie, eleganta.
Franceza bon ton.
Astazi familiar
Franceza bon ton.
Astazi familiar