Brei
Definitie, sens si explicatie
1Brei substantiv masculin (Botanica)
1. Mica planta erbacee cu frunze opuse, flori verzui si fructul capsula, raspandita in padurile umbroase (Mercurialis perennis).
2. Trepadatoare. – Din bulgara Brei.
1. Mica planta erbacee cu frunze opuse, flori verzui si fructul capsula, raspandita in padurile umbroase (Mercurialis perennis).
2. Trepadatoare. – Din bulgara Brei.
2Brei substantiv verifica cuvantul: imparateasa, mutatoare, trepa-datoare.
3Brei substantiv (Botanica; Mercurialis perennis) (regional) slobonov, trepadatoare.
4Brei substantiv masculin, plural brei, art. breii
5Brei - m.
Planta erbacee perena cu frunze opuse, flori verzui si fructul capsula, raspandita in locuri umbroase. [Monosilabic] /<bulg. brei
Planta erbacee perena cu frunze opuse, flori verzui si fructul capsula, raspandita in locuri umbroase. [Monosilabic] /<bulg. brei
6Brei substantiv masculin – Muschi (Mercurialis perennis). – Varianta brii, brie.
Origine necunoscuta.
Este posibil sa fie in legatura cu limba greaca (veche) βρύον, de unde brionia (Diculescu, Elementele, 484).
Bg. brei (Candrea; Scriban) pare a proveni din rom.
Origine necunoscuta.
Este posibil sa fie in legatura cu limba greaca (veche) βρύον, de unde brionia (Diculescu, Elementele, 484).
Bg. brei (Candrea; Scriban) pare a proveni din rom.