1
Căina, căinez, verb I. Reflexiv A se tângui, a se văita, a se plânge.
Tranzitiv A compătimi, a deplânge. [Variantă: Căini verb IV] – Din slavă Kajanŭ (participiu lui kajati sen).
Tranzitiv A compătimi, a deplânge. [Variantă: Căini verb IV] – Din slavă Kajanŭ (participiu lui kajati sen).
DEX – dicționarul explicativ
2
Căina (-nez, -at), verb –
1. A compătimi. –
2. (Reflexiv) A se plînge, a se tîngui.
Slavă kajati sę (› căi), probabil prin intermediul participiu kajanŭ (Cihac, II, 37; Dar; conform Iordan, Bf, VI, 150 și 175, unde îl consideră de origine expresivă.
După Gamillscheg, Română Germană, II, 251, din gepid. qainôn). – Derivat cainic, adjectiv (lamentabil, de compătimit).
1. A compătimi. –
2. (Reflexiv) A se plînge, a se tîngui.
Slavă kajati sę (› căi), probabil prin intermediul participiu kajanŭ (Cihac, II, 37; Dar; conform Iordan, Bf, VI, 150 și 175, unde îl consideră de origine expresivă.
După Gamillscheg, Română Germană, II, 251, din gepid. qainôn). – Derivat cainic, adjectiv (lamentabil, de compătimit).
DER – dicționarul etimologic
3
A se căina mă căinez intranzitiv A-și împărtăși neplăcerile, plângându-se cuiva; a se tângui; a se plânge; a se jeli; a se jelui. [SilabeCă-i-] /<slavă kajanu
NODEX – noul dicționar explicativ
4
A căina căinez tranzitiv (persoane) A trata cu compasiune; a compătimi; a deplora; a deplânge; a jeli; a jelui. [SilabeCă-i-] /<slavă kajanu
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă o definiție din alt dicționar
5
Căina verb (silabe că-i-), indicativ prezent 1 singular căinez, 3 singular și plural căinează
DOOM – dicționarul ortografic