Cantor
Definitie, sens si explicatie
1Cantor, cantori, substantiv masculin (Regional) Cantaret de biserica; psalt, dascal (3). – Din limba latina Cantor, limba germana Kantor.
2Cantor substantiv verifica cuvantul: cantaret, dascal, diac, paracliser, psalt, tarcovnic.
3Cantor (cantaret de biserica) substantiv masculin, plural cantori
4Cantor -i m. pop. 1) Cantaret in biserica; psalt; dascal; diac. 2) (in evul mediu) Solist si maestru de cor bisericesc. /<lat. cantor, limba germana Kantor
5Cantor2, cantoare, substantiv neutru (popular, cuvant invechit) tejghea.
6Cantor (-oare), substantiv neutru – Tejghea, masa. – Varianta cantora, substantiv feminin Franceza comptoir, prin intermediul limba rusa kantora.
Înv., substituit de der. din franceza, contuar, care nici el nu prea se foloseste.
Înv., substituit de der. din franceza, contuar, care nici el nu prea se foloseste.