Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Capriciu

1 * Cuvantul cu diacritice: capríciu
Cuvantul fara diacritice: capriciu

Definitie: CAPRICIU, capricii, substantiv neutru 1. Dorință trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpățânare; gust schimbător, neașteptat; toană¹, farafastâcuri (2), bâzdâc. 2. Compoziție muzicală instrumentală fără formă precisă, cu caracter de improvizație, cu treceri neașteptate de la o stare emoțională la alta. [Varianta: (învechit) capriț substantiv neutru] – Din franceza caprice, capriccio, limba italiana capriccio.

2 * Cuvantul cu diacritice: capríciu
Cuvantul fara diacritice: capriciu

Definitie: CAPRICIU substantiv 1. chef, fandoseală, fantezie, fason, fiță, grațiozități (plural), maimuțăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană, (popular și familiar) pârțag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, (popular) fasoleală, hachiță, izmeneală, pandalie, (învechit și reg.) marghiolie, nacafa, pală, (regional) marghioleală, năbădaie, toancă, zâmbâc, (Transilvania) pont, (Mold., prin Bucovina și Transilvania) sucă, (învechit) schimonosire, schimonositură, (grecism cuvant invechit) paraxenie, (familiar) bâzdâc, farafastâc, marafet, (familiar figurativ) boală, dambla. (N-a fost decât un -.) 2. (MUZICA) fantezie, (rar) ricercar. (Un - spaniol.)

3 * Cuvantul cu diacritice: capríciu
Cuvantul fara diacritice: capriciu

Definitie: capriciu substantiv neutru (silabe -pri-) [-ciu pronume -ciu], art. capriciul; plural capricii, art. capriciile (silabe -ci-i-)

4 * Cuvantul cu diacritice: capríciu -i
Cuvantul fara diacritice: capriciu

Definitie: CAPRICIU -i n. 1) Dispoziție de moment neașteptată și, adesea, stranie, manifestată cu încăpățânare; naz; toană; moft. ♢ -ile modei caracter schimbător al modei. 2) Compoziție muzicală instrumentală sau vocală de formă liberă, având caracter de improvizație. [Silabe -pri-ciu] franceza caprice, limba italiana capriccio

5 * Cuvantul cu diacritice: capríciu
Cuvantul fara diacritice: capriciu

Definitie: CAPRICIU substantiv neutru 1. Dorință trecătoare, de cele mai multe ori extravagantă; gust neobișnuit, ciudat; toană. 2. Compoziție muzicală instrumentală, ritmică și cu un tempo viu, fără formă fixă. [Varianta capriț, caprițiu, substantiv neutru / < franceza caprice, limba italiana capriccio].

6 * Cuvantul cu diacritice: capríciu
Cuvantul fara diacritice: capriciu

Definitie: CAPRICIU substantiv neutru 1. dorință trecătoare, extravagantă; gust neobișnuit, ciudat; toană. 2. (muz.) piesă cu caracter capricios, de virtuozitate, de construcție liberă. (< franceza caprice, limba italiana capriccio)

7 * Cuvantul cu diacritice: capríciu capricii
Cuvantul fara diacritice: capriciu

Definitie: capriciu (capricii), substantiv neutru – Dorință trecătoare, toană. – Mr. căpriciu. limba italiana: capriccio, de unde și limba neogreaca: ϰαπρίτιο (› mr.). – Derivat capricios, adjectiv