Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Caș

1 * Cuvantul cu diacritice: caș
Cuvantul fara diacritice: cas

Definitie: CAȘ, (1) cașuri, substantiv neutru (cași, substantiv masculin) 1. Produs alimentar preparat din lapte închegat și stors de zer. 2. Substanță lipicioasă care se formează în colțurile ciocului la puii de păsări. ♢ Expresie (Ir.) E cu caș(ul) la gură sau Încă nu i-a picat cașul de la gură, se spune despre un tânăr nepriceput, lipsit de experiență (dar cu pretenții). – Limba Latina caseus.

2 * Cuvantul cu diacritice: caș
Cuvantul fara diacritice: cas

Definitie: caș substantiv neutru/s. m., (bucăți) plural cașuri/cași

3 * Cuvantul cu diacritice: caș -uri
Cuvantul fara diacritice: cas

Definitie: CAȘ -uri n. 1) Produs alimentar obținut din lapte (de oaie) închegat și stors de zer. 2) Substanță gălbuie care se formează în colțurile ciocului la puii de păsări. ♢ A fi cu - la gură a fi tânăr și fără experiență. limba latina caseus

4 * Cuvantul cu diacritice: caș -șuri
Cuvantul fara diacritice: cas

Definitie: caș (-șuri), substantiv neutru – 1. Produs alimentar din lapte închegat. – 2. Secreție bucală la copii și la puii de pasăre. – 3. (Trans. de Sud) Bucată, fragment. – Mr., megl. caș, istr. cǫș. Limba Latina caseus (Pușcariu 303; Candrea-Dens., 275; REW 1738; DAR); conform limba italiana cacio (sard. casu), sp. quoeso, port. queijo. – Derivat cășar, substantiv masculin (tipar pentru brînză); cășerie, substantiv feminin (parte a stînei unde se prepară cașul); cășos, adjectiv (care seamănă cu cașul). – Compară cîșlegi, substantiv feminin plural (carnaval), mr. cășleadze, cîșleagă, de la caș cu verb a lega sau mai probabil de la un caseum ligare (Pușcariu 376; DAR; Candrea-Dens., 288), conform limba latina med. casleu „mensis November” în glosele de la Silos 67 și cîrneleagă. De la plural cașuri provine limba turca: kașer „caș” (Meyer, Turk. St., I, 56). De la cășar, pe care Pușcariu 304 îl deriva direct din limba latina casearius (ipoteză abandonată în DAR), limba neogreaca: ϰασσιάρα (Meyer, Neugr. St., II, 75).