Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Ceață

1 * Cuvantul cu diacritice: ceáță
Cuvantul fara diacritice: ceata

Definitie: CEAȚĂ, cețuri, substantiv feminin 1. Particule de apă rezultate din vaporizarea apei de pe pământ, aflate în suspensie în atmosferă, la suprafața solului, și care îngreuiază vizibilitatea; negură, pâclă. 2. (Impr.) Aburii care se condensează pe o sticlă, pe o suprafață netedă. – Limba Latina caecia (< caecus „orb”).

2 * Cuvantul cu diacritice: ceáță
Cuvantul fara diacritice: ceata

Definitie: CEAȚĂ substantiv (MET.) negură, pâclă, (popular) negureală, negureață, (regional) buracă, (prin Transilvania) buștină, (prin Moldova) mocirlă, (învechit) mâglă. (Era o - de nu vedeai la doi pași.)

3 * Cuvantul cu diacritice: ceáță
Cuvantul fara diacritice: ceata

Definitie: ceață substantiv feminin, g.-d. art. ceții; plural cețuri

4 * Cuvantul cu diacritice: ceáță céțuri
Cuvantul fara diacritice: ceata

Definitie: CEAȚĂ cețuri f. 1) Fenomen meteorologic care constă dintr-o aglomerație de particule de apă, ce plutesc în atmosferă (reducând vizibilitatea). ♢ A vedea ca prin - a nu vedea limpede. 2) fig. rar Abureală apărută pe o sticlă. [G.-D. ceții; Sil. cea-ță] limba latina caecia

5 * Cuvantul cu diacritice: ceáță céțuri
Cuvantul fara diacritice: ceata

Definitie: ceață (cețuri), substantiv feminin – 1. (Înv.) Nor, negură, albeață care întunecă vederea. – 2. Negură, pîclă. – 3. Praf care acoperă unele fructe proaspete. Limba Latina vulgar. caecia „albeață a ochiului” de la caecus „orb” (Pușcariu, Conv. Lit., XXXVII, 598; Densusianu, Rom., XXXIII, 74; Pușcariu 359; Candrea-Dens., 308; Densusianu, Hlr., 158; REW 1467; Iordan, Dift., 45; DAR). Derivat de la caecus, întrevăzută încă de autorii Lexiconului de la Buda, se bazează după Crețu 313 pe un der. caecitia. Cihac, II, 47, se gîndea la limba rusa čad „fum”, opinie acceptată de Weigand, BA, III, 108 (‹ bulgara čadica), în ciuda probabilității sale reduse. – Derivat cețos, adjectiv (cu ceață); cețoșa (var. încețoșa, cețui), verb (a se lăsa ceață; a (se) împăienjeni vederea).