Cetățenie
Definitie, sens si explicatie
1Cetățenie substantiv feminin Conditia juridica de cetatean, situatia de cetatean. – Cetatean + sufix -ie.
2Cetățenie substantiv (Jur.) supusenie, (impr.) nationalitate. (- unei persoane.)
3Cetatenie substantiv feminin, art. cetatenia, g.-d. art. cetateniei; plural cetatenii
4Cetățenie f.
Drept juridic de cetatean; calitatea de a fi cetatean. A acorda -. A dobandi -. ♢ Dubla - stare de a fi cetatean a doua state. [Art. cetatenia; G.-d. Cetateniei; Sil. -ni-e] /cetatean + sufix -ie
Drept juridic de cetatean; calitatea de a fi cetatean. A acorda -. A dobandi -. ♢ Dubla - stare de a fi cetatean a doua state. [Art. cetatenia; G.-d. Cetateniei; Sil. -ni-e] /cetatean + sufix -ie