Chimie
Definitie, sens si explicatie
1Chimie substantiv feminin stiinta care studiaza compozitia, structura si proprietatile substantelor, transformarilor lor prin regruparea atomilor componenti, precum si combinatiile noi ale substantelor rezultate in urma acestor transformari. – Din franceza Chimie, limba latina Chimia.
2Chimie substantiv chimie anorganica = chimie minerala; chimie biologica verifica cuvantul: biochimie; chimie minerala verifica cuvantul: chimie anorganica.
3Chimie substantiv feminin stiinta care studiaza structura interna si proprietatile corpurilor, transformarile si combinatiile lor. o - nucleara = parte a chimiei care studiaza nucleul atomului. (< franceza chimie, limba latina chimia)
4Chimie substantiv feminin, art. chimia, g.-d. chimii, art. chimiei
5Chimie f. stiinta care se ocupa cu studiul compozitiei, structurii si al proprietatilor substantelor, precum si al transformarilor lor. - anorganica. - organica. [Art. Chimia; G.-d. Chimiei; Sil. Chi-mi-e] /<fr. chimie, limba latina chimia
6Chimie substantiv feminin stiinta care studiaza structura interna si proprietatile corpurilor, transformarile si combinatiile lor. ♢ Chimie nucleara = parte a chimiei care studiaza nucleul atomului. [Genitiv -iei. / conform franceza chimie].
7Chimie (-ii), substantiv feminin – stiinta care studiaza compozitia si proprietatile substantelor.
Gr. ϰημεία (secolul Xviii), inainte cu pronuntarea din limba neogreaca:, astazi cu fonetismul restabilit dupa pronuntarea erasmica. – Derivat chimic, adjectiv ; chimicesc (var. himic), substantiv masculin (invechit, chimic).
Gr. ϰημεία (secolul Xviii), inainte cu pronuntarea din limba neogreaca:, astazi cu fonetismul restabilit dupa pronuntarea erasmica. – Derivat chimic, adjectiv ; chimicesc (var. himic), substantiv masculin (invechit, chimic).
