Clauză
Definitie, sens si explicatie
1Clauză, clauze, substantiv feminin Dispozitie (speciala) prevazuta intr-o conventie, intr-un tratat, intr-un contract etcetera [Pronuntat: cla-u-] – Din franceza Clause.
2Clauză substantiv (Jur.) conditie, dispozitie, prevedere, punct, stipulare, stipulatie, termen, (invechit si popular) tocmeala, (invechit) sart. (- dintr-o conventie.)
3Clauză substantiv feminin dispozitie speciala sau accesorie inserata intr-o conventie, intr-un tratat, contract etcetera o a natiunii celei mai favorizate = clauza prin care, intr-un acord international, un stat recunoaste altui stat in relatiile bilaterale (de credit, financiare, de import-export) aceleasi avantaje si privilegii acordate si altor state. (< limba latina clausa, franceza clause)
4Clauza substantiv feminin (silabe cla-u-), g.-d. art. clauzei; plural clauze
5Clauză -e f.
Dispozitie (speciala) prevazuta intr-un act juridic. ♢ -a natiunii celei mai favorizate clauza prin care, intr-un acord international, partile contractante se angajeaza sa-si acorde reciproc conditii si inlesniri economice echivalente celor pe care le-au acordat sau le vor acorda oricarui alt stat. [G.-d. Clauzei; Sil. cla-u-] /<fr. clause, limba latina clausa
Dispozitie (speciala) prevazuta intr-un act juridic. ♢ -a natiunii celei mai favorizate clauza prin care, intr-un acord international, partile contractante se angajeaza sa-si acorde reciproc conditii si inlesniri economice echivalente celor pe care le-au acordat sau le vor acorda oricarui alt stat. [G.-d. Clauzei; Sil. cla-u-] /<fr. clause, limba latina clausa
6Clauză substantiv feminin Dispozitie, articol special al unei conventii, al unui contract etcetera [Pronume cla-u-. / conform lat.med. clausa, franceza clause].
7Clauza (clauze), substantiv feminin – Dispozitie prevazuta intr-un tratat, contract etcetera Franceza clause. – Derivat clausula, substantiv feminin