Codobatură
Definitie, sens si explicatie
1Codobatură, codobaturi, substantiv feminin Pasare migratoare mica, cenusie, cu coada lunga, in vesnica miscare, care traieste pe langa ape; prundar, prundas (Motacilla alba). – Limba Latina *Codabattula.
2Codobatură substantiv (Ornit.)
1. (Motacilla) prundar, prundas, (regional) bataitoare, codalba, codobata, frisca, obraznicatura, pastorel, pastorita, prundurel, sfredelus, vacarita, coada-faloasa, jumatate-de-pasare, ochiul-boului, pasare-tiganeasca, Randunica-domnului, (prin Transilvania si Maram.) slujnica-cucului.
2. codobatura sura (Motacilla cinerea) = (Ban.) plisca.
1. (Motacilla) prundar, prundas, (regional) bataitoare, codalba, codobata, frisca, obraznicatura, pastorel, pastorita, prundurel, sfredelus, vacarita, coada-faloasa, jumatate-de-pasare, ochiul-boului, pasare-tiganeasca, Randunica-domnului, (prin Transilvania si Maram.) slujnica-cucului.
2. codobatura sura (Motacilla cinerea) = (Ban.) plisca.
3Codobatura substantiv feminin, g.-d, art. codobaturii; plural codobaturi
4Codobatură -i f.
Pasare migratoare de talie mica, cu corpul zvelt si coada lunga, pe care o misca intruna. - alba. - galbena. [G.-d. Codobaturii] /<lat. codobatulla
Pasare migratoare de talie mica, cu corpul zvelt si coada lunga, pe care o misca intruna. - alba. - galbena. [G.-d. Codobaturii] /<lat. codobatulla
5Codobatura (codobaturi), substantiv feminin – Pasare, prundar (Motacilla). – Mr. coadabatura, cutrubatura, megl. coadarabatura.
Limba Latina popular *codabattula (Pascu, I, 50; Candrea-dens., 150; Rew 1774; Dar).
Este sigur ca aceasta compunere este anterioara rom., nu numai datorita consonantei dialectelor, ci si calabr. codivattula.
În general, celelalte limbi au preferat comp. inversa (it. batticoda, vicent. batikoa, flor. battikova, prov. bateco) sau bazata pe alte elemente.
Pentru numeroasele forme romanice ale numelui pasarii conform Erich Poppe, Zrph., Lvi, 392-404 Si Verifica cuvantul: Garcia de Diego, Rfe, 1931,
Limba Latina popular *codabattula (Pascu, I, 50; Candrea-dens., 150; Rew 1774; Dar).
Este sigur ca aceasta compunere este anterioara rom., nu numai datorita consonantei dialectelor, ci si calabr. codivattula.
În general, celelalte limbi au preferat comp. inversa (it. batticoda, vicent. batikoa, flor. battikova, prov. bateco) sau bazata pe alte elemente.
Pentru numeroasele forme romanice ale numelui pasarii conform Erich Poppe, Zrph., Lvi, 392-404 Si Verifica cuvantul: Garcia de Diego, Rfe, 1931,