Colonel
Definitie, sens si explicatie
1Colonél1, colonei, substantiv masculin Grad de ofiter superior, intre locotenent-colonel si general-maior; persoana care poarta acest grad. – Din franceza Colonel.
2Colonél2 substantiv neutru Corp de litera de sapte puncte tipografice. – Din limba germana Kolonel.
3Colonél substantiv (Militar) (invechit) oberst, oberster, polcovnic. (-ul comanda de obicei un regiment.)
4Colonel (ofiter) substantiv masculin, plural colonei
5Colonel (corp de litera) substantiv neutru
6Colonél -i m. 1) Grad de ofiter superior, intre locotenent-colonel si general. 2) Persoana care are acest grad. /<fr. colonel
7Colonél substantiv neutru (Poligr.) Corp de litera de sapte puncte tipografice. [< limba germana Kolonel].
8Colonél substantiv masculin Grad de ofiter superior, imediat inferior generalului, care comanda de obicei un regiment; ofiter purtand acest grad. ♢ Locotenent colonel = grad de ofiter superior maiorului; ofiter care poarta acest grad. [< franceza colonel, limba italiana colonnello].
9Colonél1 substantiv masculin grad de ofiter superior, imediat inferior generalului. ♢ locotenent - = grad de ofiter superior maiorului. (<fr. colonel)
10Colonél2 substantiv neutru corp de litera de sapte puncte tipografice; mignon. (<germ.
Kolonel)
Kolonel)
11Colonel (colonei), substantiv masculin – Grad de ofiter superior; persoana care poarta acest grad. limba italiana: collonello (secolul Xviii) si apoi din franceza colonel. – Derivat coloneasa, substantiv feminin (sotie de colonel).
12Colonel, colonei substantiv masculin (det.) chistoc de dimensiune medie. (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, 2007)