Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Compozit -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: compozít -ă
Cuvantul fara diacritice: compozit

Definitie: COMPOZIT, -Ă, compoziți, -te, adjectiv , substantiv feminin, substantiv neutru 1. Adjectiv Alcătuit din elemente disparate, felurite. ♢ Ordinul compozit (și substantivat, n.) = ordin arhitectonic antic, caracterizat în special prin capitelul cu volute și cu foi de acantă, rezultat din combinarea capitelului ionic cu cel corintic. 2. S.f. (La plural) Familie de plante superioare, dicotiledonate, erbacee, rar lemnoase, cu frunze de obicei alterne, cu flori mici, simple și numeroase, dispuse în inflorescențe în formă de capitule și adesea cu latex în organele vegetative; compozee; (și la singular) plantă din această familie. ♢ (Adjectival) Plantă compozită. 3. Substantiv neutru: plural (Tehn.) Materiale care reunesc într-un singur produs unele elemente care, de obicei, nu se asociază în mod natural. – Din franceza composite, limba latina compositus.

2 * Cuvantul cu diacritice: compozít
Cuvantul fara diacritice: compozit

Definitie: COMPOZIT adjectiv , substantiv 1. adjectiv heteroclit. (Un ansamblu -.) 2. adjectiv , substantiv (BOTANICA) compozee. (Plantă -.)

3 * Cuvantul cu diacritice: compozít -ă
Cuvantul fara diacritice: compozit

Definitie: COMPOZIT, -Ă adjectiv I. alcătuit din elemente sau materiale diferite. o ordin - (și substantiv neutru) ordin arhitectonic la romani, care îmbină capitelul corintic cu voluta ionică. II. substantiv neutru plural (tehn.) materiale care reunesc elemente diferite într-un singur produs. (< franceza composite, limba latina compositus)

4 * Cuvantul cu diacritice: compozít
Cuvantul fara diacritice: compozit

Definitie: compozit adjectiv m., plural compoziți; (botanica) f. singular compozită, plural compozite

5 * Cuvantul cu diacritice: compozít -tă -ți -te
Cuvantul fara diacritice: compozit

Definitie: COMPOZIT¹ -tă (-ți, -te) Care constă din elemente de natură diferită. franceza compo-sites, limba latina compositus

6 * Cuvantul cu diacritice: compozít -e
Cuvantul fara diacritice: compozit

Definitie: COMPOZIT² -e n. Ordin arhitectonic din antichitate care se caracterizează prin îmbinarea elementelor ionice cu cele corintiene. franceza composites, limba latina compositus

7 * Cuvantul cu diacritice: compozít
Cuvantul fara diacritice: compozit

Definitie: COMPOZIT adjectiv Făcut, compus din elemente disparate. ♢ Ordin compozit (și substantiv neutru) = ordin arhitectonic folosit de romani, caracterizat prin capitelul care reunește voluta ionică cu frunza de acant din capitelul corintic. [Conform: franceza composite, limba latina compositus].