Conector -oare
Definitie, sens si explicatie
1Conector, -oare, conectori, -oare, adjectiv , substantiv neutru
1. Adjectiv Care conecteaza, care leaga.
2. Substantiv neutru: Piesa cu ajutorul careia se stabileste o legatura conectiva.
3. Substantiv neutru: Conectiv (3). – Din franceza Connecteur.
1. Adjectiv Care conecteaza, care leaga.
2. Substantiv neutru: Piesa cu ajutorul careia se stabileste o legatura conectiva.
3. Substantiv neutru: Conectiv (3). – Din franceza Connecteur.
2Conector substantiv verifica cuvantul: operator logic.
3Conector adjectiv m., (matematica) substantiv masculin, plural conectori; f. singular si plural conectoare
4Conector (aparat) substantiv neutru, plural conectoare
5Conector2 -oare n. tehn.
Dispozitiv care stabileste legatura intre partile unui sistem; aparat de conectare. - electric. /<fr. connecteur
Dispozitiv care stabileste legatura intre partile unui sistem; aparat de conectare. - electric. /<fr. connecteur
6Conector1 -oare (-ori, -oare) Care conecteaza; care uneste diferite elemente; conectiv. /<fr. connecteur
7Conector, -oare i. adjectiv care conecteaza. Ii. substantiv masculin conectiv (Ii). Iii. substantiv neutru
1. aparat, mecanism etcetera care stabileste o legatura.
2. (informatica) parte a unui program care leaga doua segmente. (<fr. connecteur)
1. aparat, mecanism etcetera care stabileste o legatura.
2. (informatica) parte a unui program care leaga doua segmente. (<fr. connecteur)
8Conector, -oare adjectiv Care conecteaza. substantiv neutru
1. (Log.) Conectiv.
2. Aparat, mecanism etcetera care face, care stabileste o legatura. [< franceza connecteur].
1. (Log.) Conectiv.
2. Aparat, mecanism etcetera care face, care stabileste o legatura. [< franceza connecteur].