Copleși
Definitie, sens si explicatie
1Coplesi, coplesesc, verb Iv Tranzitiv (Despre abstracte) a cuprinde din toate partile, a napadi; a dobori, a birui pe cineva. ♦ A emotiona peste masura, a impresiona puternic. ♢ (Despre fiinte) A inconjura din toate partile; a cuprinde. – Probabil din limba latina Complexire.
2Coplesi verb
1. a(-l) covarsi, a(-l) cuprinde, a(-l) impovara, a(-l) napadi, a(-l) razbi, (popular) a(-l) prididi, (invechit) a(-l) supune, (figurativ) a(-l) apasa, a(-l) dobori, a(-l) rapune. (L-au - necazurile, grijile.)
2. a(-l) covarsi, a(-l) impresura, a(-l) napadi, a(-l) prinde. (Îl - gandurile.)
3. verifica cuvantul: razbi.
4. a(-l) cuprinde, a(-l) razbi, (invechit) a(-l) razbate. (Îl - setea.)
5. verifica cuvantul: napadi.
1. a(-l) covarsi, a(-l) cuprinde, a(-l) impovara, a(-l) napadi, a(-l) razbi, (popular) a(-l) prididi, (invechit) a(-l) supune, (figurativ) a(-l) apasa, a(-l) dobori, a(-l) rapune. (L-au - necazurile, grijile.)
2. a(-l) covarsi, a(-l) impresura, a(-l) napadi, a(-l) prinde. (Îl - gandurile.)
3. verifica cuvantul: razbi.
4. a(-l) cuprinde, a(-l) razbi, (invechit) a(-l) razbate. (Îl - setea.)
5. verifica cuvantul: napadi.
3Coplesi verb (silabe -ple-), indicativ prezent 1 singular si 3 plural coplesesc, imperfect 3 singular coplesea; conjunctie: prezent 3 singular si plural copleseasca
4A coplesi -esc tranzitiv 1) (despre stari sufletesti sau fizice) A cuprinde brusc si cu putere; a napadi; a navali. 2) (despre fiinte) A inconjura in numar mare. 3) (persoane) A emotiona puternic. /<lat. complexire
5Coplesi (coplesesc, – it), verb –
1. A impovara, a covirsi, a napadi. –
2. A apasa, a oprima, a sufoca.
Creatie expresiva, care pare a se baza pe aceeasi radacina imitativa ca pleosti „a zdrobi”; pentru valoarea expresiva a lui co-, conform coflesi, cominji, cotropi.
S-a propus ca etimon un limba latina *complexare sau *complexire (Tiktin; Candrea-dens., 391; Rew 2102), care nu pare posibil, conform Graur, Bl, V, 94 si Rosetti, I,
160. Cuvint obscur, dupa Philippide, Ii, 708, sau poate legat de limba albaneza kaplis „a bruma”, dupa Cihac, Ii, 716 si Scriban. – Derivat copleseala, substantiv feminin (aparare); coplesitor, adjectiv (apasator).
1. A impovara, a covirsi, a napadi. –
2. A apasa, a oprima, a sufoca.
Creatie expresiva, care pare a se baza pe aceeasi radacina imitativa ca pleosti „a zdrobi”; pentru valoarea expresiva a lui co-, conform coflesi, cominji, cotropi.
S-a propus ca etimon un limba latina *complexare sau *complexire (Tiktin; Candrea-dens., 391; Rew 2102), care nu pare posibil, conform Graur, Bl, V, 94 si Rosetti, I,
160. Cuvint obscur, dupa Philippide, Ii, 708, sau poate legat de limba albaneza kaplis „a bruma”, dupa Cihac, Ii, 716 si Scriban. – Derivat copleseala, substantiv feminin (aparare); coplesitor, adjectiv (apasator).