Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Covor

1 * Cuvantul cu diacritice: covór
Cuvantul fara diacritice: covor

Definitie: COVOR, covoare, substantiv neutru Țesătură groasă de lână, de bumbac etcetera (cu figuri și desene de diferite culori), folosită pentru împodobirea încăperilor. – Din limba rusa kovior, limba ucraineana kover.

2 * Cuvantul cu diacritice: covór
Cuvantul fara diacritice: covor

Definitie: COVOR substantiv verifica cuvantul: scoarță.

3 * Cuvantul cu diacritice: covór
Cuvantul fara diacritice: covor

Definitie: covor substantiv neutru, plural covoare

4 * Cuvantul cu diacritice: covór -oáre
Cuvantul fara diacritice: covor

Definitie: COVOR -oare n. 1) Țesătură groasă, confecționată din fibre naturale sau sintetice, cu desene multicolore, cu care se împodobesc încăperile sau care se așterne pe podea. 2) Strat superficial de asfalt aplicat peste un pavaj; îmbrăcăminte rutieră. limba ucraineana kovior, limba rusa kover

5 * Cuvantul cu diacritice: covór covoáre
Cuvantul fara diacritice: covor

Definitie: covor (covoare), substantiv neutru – Țesătură groasă de lînă, pentru împodobirea încăperilor. Sl. kovrŭ (Miklosich, Lexicon, 295; Cihac, II, 78; Berneker 592); conform bulgara kovor, cr. kover, rut. koverčĭ, limba rusa kovër. – Derivat covorat, adjectiv (tapisat); încovora, verb (rar, a tapisa). Din rom. provine mag. kobor (Edelspacher 16). De la o formă limba slava (veche) nedeterminată (conform rut. koverčĭ, bulgara koverki, koverka) provine covergă, substantiv feminin (cort, prelată; schelet de formă arcuită care ține capota unei trăsuri; nuia îndoită; acoperămînt de crengi; acoperămînt în general; colibă, bordei). Coviltir (var. cuvant invechit covîltir), substantiv neutru (acoperămînt; cort, prelată) aparține aceleiași familii, chiar dacă der. sa nu este clară (după Șeineanu, DAR și Scriban, din franceza couverture, a cărui der. nu este posibilă direct; conform împotrivă Sanzewitsch 201); der. covîltiros, adjectiv (arcuit, coroiat); încolvîltirit, adjectiv (acoperit cu prelată).