1
Cremene, (rar) cremeni, substantiv feminin
1. Varietate de rocă sedimentară silicioasă, alcătuită din calcedonie, opal și cuarț, care are proprietatea să producă scântei atunci când este lovită cu obiecte de oțel.
2. Bucățică de cremene (1) folosită la scăpărat cu amnarul. *Expresie Cât ai da în cremene = într-o clipă.
2. Bucățică de cremene (1) care înlocuia la armele vechi capsa de aprindere și care, lovită de cocoș, producea scântei și aprindea praful de pușcă. – Din bulgară Kremeni.
1. Varietate de rocă sedimentară silicioasă, alcătuită din calcedonie, opal și cuarț, care are proprietatea să producă scântei atunci când este lovită cu obiecte de oțel.
2. Bucățică de cremene (1) folosită la scăpărat cu amnarul. *Expresie Cât ai da în cremene = într-o clipă.
2. Bucățică de cremene (1) care înlocuia la armele vechi capsa de aprindere și care, lovită de cocoș, producea scântei și aprindea praful de pușcă. – Din bulgară Kremeni.
DEX – dicționarul explicativ
2
Cremene cremeni feminin 1) Varietate de piatră foarte dură care, lovită cu un obiect de oțel, produce scântei. 2) Bucată din această piatră folosită la scăpărat cu amnarul. /<bulgară kremeni
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Cremene (cremeni), substantiv feminin – Varietate de rocă silicioasă, silex.
Slavă kremy (gen. kremene), sau bulgară, sârbă, rusă kremen (Miklosich, Slaw.
Elem., 26; Cihac, II, 81). – Derivat cremenos, adjectiv (dur ca și cremenea); cremenar (variantă creminar), substantiv neutru (pungă pentru cremene); încremeni, verb (a pietrifica, a transforma în piatră; a uimi, a năuci, a zăpăci); încremenitor, adjectiv (uimitor, năucitor, uluitor); încremeneală, substantiv feminin (stupefacție; imobilitate).
Slavă kremy (gen. kremene), sau bulgară, sârbă, rusă kremen (Miklosich, Slaw.
Elem., 26; Cihac, II, 81). – Derivat cremenos, adjectiv (dur ca și cremenea); cremenar (variantă creminar), substantiv neutru (pungă pentru cremene); încremeni, verb (a pietrifica, a transforma în piatră; a uimi, a năuci, a zăpăci); încremenitor, adjectiv (uimitor, năucitor, uluitor); încremeneală, substantiv feminin (stupefacție; imobilitate).
DER – dicționarul etimologic
4
Cremene substantiv feminin, genitiv-dativ articulat cremenii; plural cremeni
DOOM – dicționarul ortografic
