1
Crintă, crinte, substantiv feminin (regional)
1. vas de care se servesc ciobanii la stoarcerea zerului din caș.
2. masă lungă și scundă pe care se taie carnea porcului.
3. vas mare în care se spală rufele.
4. lemn cioplit, la moară.
1. vas de care se servesc ciobanii la stoarcerea zerului din caș.
2. masă lungă și scundă pe care se taie carnea porcului.
3. vas mare în care se spală rufele.
4. lemn cioplit, la moară.
Dicționar de arhaisme și regionalisme
2
Crintă (crinte), substantiv feminin – Tipar pentru brînză. –
2. Scîndură de măcelărie.
Slavă krinica, diminutiv de la krina „vas” (Cihac, II, 83).
După Drăganu, Dacor., VI, 271, rezultatul normal *crință, a produs un singular analogic, pe baza plural De la un derivat bulgară krinka, provine crincă, substantiv feminin (coș).
Conform ruteană krinka „sticluță”, maghiară kerenta „blid”.
2. Scîndură de măcelărie.
Slavă krinica, diminutiv de la krina „vas” (Cihac, II, 83).
După Drăganu, Dacor., VI, 271, rezultatul normal *crință, a produs un singular analogic, pe baza plural De la un derivat bulgară krinka, provine crincă, substantiv feminin (coș).
Conform ruteană krinka „sticluță”, maghiară kerenta „blid”.
DER – dicționarul etimologic
3
Crintă, crinte, substantiv feminin Vas de lemn (în formă de albie) de care se servesc ciobanii când storc zerul din caș. – Conform bulgară k r i n i c a.
DEX – dicționarul explicativ
4
Crintă substantiv feminin, genitiv-dativ articulat crintei; plural crinte
DOOM – dicționarul ortografic