Decadent -ă
Definitie, sens si explicatie
1Decadént, -ă, decadenti, -te, adjectiv
1. Care se gaseste in decadenta, in declin.
2. Care prezinta caracterele decadentismului; propriu decadentismului. – Din franceza Decadent.
1. Care se gaseste in decadenta, in declin.
2. Care prezinta caracterele decadentismului; propriu decadentismului. – Din franceza Decadent.
2Decadént, -ă I. adjectiv
1. care se afla in decadenta; in regres.
Ii. adjectiv , substantiv masculin f. (adept) al decadentismului. (< franceza decadent)
1. care se afla in decadenta; in regres.
Ii. adjectiv , substantiv masculin f. (adept) al decadentismului. (< franceza decadent)
3Decadent adjectiv m., plural decadenti; f. singular decadenta, plural decadente
4Decadént2 -ti m.
Adept al decadentismului. /<fr. decadent
Adept al decadentismului. /<fr. decadent
5Decadént1 -ta (-ti, -te) 1) Care manifesta decadenta; in decadenta. 2) Care tine de decadentism; propriu decadentismului. Atitudine -ta. /<fr. decadent
6Decadént, -ă adjectiv
1. Care decade, in declin.
2. Propriu decadentismului. substantiv masculin si feminin: Adept al decadentismului. [Conform: franceza decadent, limba italiana decadente].
1. Care decade, in declin.
2. Propriu decadentismului. substantiv masculin si feminin: Adept al decadentismului. [Conform: franceza decadent, limba italiana decadente].