Definitiva
Definitie, sens si explicatie
1Definitiva, definitivez, verb I. Tranzitiv A da o forma definitiva; a incheia ceva. ♦ A face ca cineva sa fie sau sa ramana definitiv intr-un post. – Din Definitiv.
2Definitiva verb tr.
1. a da forma definitiva unui obiect, unei lucrari etcetera
2. a stabili definitiv pe cineva intr-un post. (< definitiv)
1. a da forma definitiva unui obiect, unei lucrari etcetera
2. a stabili definitiv pe cineva intr-un post. (< definitiv)
3Definitiva verb
1. a finisa. (si-a - romanul.)
2. a titulariza. (A - pe cineva in invatamant.)
1. a finisa. (si-a - romanul.)
2. a titulariza. (A - pe cineva in invatamant.)
4Definitiva verb, indicativ prezent 1 singular definitivez, 3 singular si plural definitiveaza
5A definitiva -ez tranzitiv 1) (obiecte, lucruri etcetera) A aduce la o forma definitiva; a face sa capete forma finala; a finisa. 2) (persoane) A numi definitiv (intr-un post sau intr-o functie); a confirma; a intari. /Din definitiv
6Definitiva verb I. tr.
A da forma definitiva. ♦ A stabili definitiv pe cineva intr-un post. [< Definitiv + -a].
A da forma definitiva. ♦ A stabili definitiv pe cineva intr-un post. [< Definitiv + -a].