Definitie Deriva - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Deriva, deriv, verb I.
1. Intranzitiv (mai ales la pers. 3) A se trage, a proveni, a rezulta din... ♦ (Lingv.) A) (Despre limba, cuvinte si sensul lor) A-si trage originea din...; (tranz.) a arata provenienta unui cuvant din altul, B) (Despre cuvinte, de obicei cu determinari introduse prin prep. „de la”) A se forma cu ajutorul unui sufix sau al unui prefix.
2. Tranzitiv A abate o apa curgatoare din albia ei naturala in alta albie sau intr-un canal. ♦ A indrepta vehiculele de pe o cale de comunicatie pe alta cale. ♦ A ramifica o cale de comunicatie sau un canal de la traseul principal pentru a forma un traseu secundar.
3. Tranzitiv (Matematica) A calcula derivata unei functii.
4. Intranzitiv (Despre un vas plutitor) A se abate, a se departa din drumul sau normal sub actiunea vantului sau a unui curent; a devia. – Din franceza Deriver, limba latina Derivare.

Varianta definitie 2: Deriva verb I. intr.
1. a se trage, a rezulta din (ceva). ♢ (lingv.) a-si avea originea in...
2. (despre /aero/nave) a devia de la directia de mers sub influenta vanturilor, a curentilor.
II. tr.
1. (matematica) a calcula derivata unei functii.
2. a abate o apa din cursul ei firesc. (< franceza deriver, limba latina derivare)

Varianta definitie 3: Deriva verb
1. verifica cuvantul: rezulta.
2. (LINGV.) a proveni, a veni, (popular) a se trage. (Cuvantul „inflori” - din substantivul „floare”.)

Varianta definitie 4: Deriva verb, indicativ prezent 1 singular deriv, 3 singular si plural deriva

Varianta definitie 5: A DERIVA deriv
1. intranzitiv 1) A fi de origine; a se trage dintr-un neam oarecare; a proveni. 2) (despre cuvinte) A fi format prin afixare. 3) (despre vase plutitoare sau avioane) A se abate de la directia data sub influenta vanturilor sau a curentilor; a devia.
2. tranz. 1) (cuvinte) A forma cu ajutorul afixelor. 2) mat. (functii) A determina prin calcul pentru a obtine derivata. 3) (ape curgatoare) A abate din albie, dand o directie noua. 4) (vehicule) A orienta de pe o cale de comunicatie pe alta. /<fr. deriver, limba latina derivare

Varianta definitie 6: Deriva verb I.
1. intr. a se trage, a rezulta din... ♦ (Lingv.) A avea originea in..., a veni din...
2. tr.
A abate o apa din cursul ei firesc.
3. intr. (Despre nave sau avioane) A se abate, a se indeparta de la directia de mers sub influenta vanturilor, a curentilor; a devia.
4. tr. (Matematica) A calcula derivata unei functii. [P.i. deriv, -vez. / < franceza deriver, limba italiana, limba latina derivare].