Detritus
Definitie, sens si explicatie
1Detritus substantiv neutru
1. Material rezultat din faramitarea rocilor prin actiunea agentilor externi.
2. Material granular marunt rezultat in urma uzurii unui drum pietruit din cauza circulatiei.
3. (Rar) Tartru dentar. – Din franceza Detritus, limba latina Detritus.
1. Material rezultat din faramitarea rocilor prin actiunea agentilor externi.
2. Material granular marunt rezultat in urma uzurii unui drum pietruit din cauza circulatiei.
3. (Rar) Tartru dentar. – Din franceza Detritus, limba latina Detritus.
2Detritus substantiv neutru
1. material granulat rezultat din sfaramarea rocilor sub actiunea agentilor externi.
2. materie organica din resturi de origine vegetala sau animala in descompunere.
3. tartru dentar. (< franceza detritus, limba latina detritus)
1. material granulat rezultat din sfaramarea rocilor sub actiunea agentilor externi.
2. materie organica din resturi de origine vegetala sau animala in descompunere.
3. tartru dentar. (< franceza detritus, limba latina detritus)
3Detritus substantiv verifica cuvantul: tartru.
4Detritus substantiv neutru (silabe -tri-)
5Detritus n. 1) Substanta minerala provenita din sfarimarea rocilor sub actiunea agentilor externi. 2) Material marunt rezultat din uzura pavajului datorita circulatiei. 3) Sediment calcaros care se depune pe suprafata dintilor; tartru dentar. /<fr. detritus, limba latina detritus
6Detritus substantiv neutru Material granulat rezultat din sfaramarea rocilor. ♦ Ramasita a unei substante supuse actiunii de distrugere. ♦ Tartru dentar. [< franceza detritus, limba latina detritus].