1
Dezarmat, -ă, dezarmați, -te, adjectiv
1. Căruia i s-au luat armele, care nu mai este înarmat.
2. Figurat Lipsit de puterea de a riposta, de a reacționa; lipsit de apărare; care nu știe să se descurce în viață, care este învins de împrejurări. – Vezi Dezarma.
1. Căruia i s-au luat armele, care nu mai este înarmat.
2. Figurat Lipsit de puterea de a riposta, de a reacționa; lipsit de apărare; care nu știe să se descurce în viață, care este învins de împrejurări. – Vezi Dezarma.
DEX – dicționarul explicativ
2
Dezarmat, -ă adjectiv Care nu este înarmat; care a pierdut armele (în luptă).
(Figurat) Pus în imposibilitate de a se opune la ceva, învins; împăcat. [Conform franceză desarme].
(Figurat) Pus în imposibilitate de a se opune la ceva, învins; împăcat. [Conform franceză desarme].
DN – dicționar de neologisme
3
Dezarmat adjectiv masculin, plural dezarmați; feminin singular dezarmată, plural dezarmate
DOOM – dicționarul ortografic