Disimilație
Definitie, sens si explicatie
1Disimilație, disimilatii, substantiv feminin (Fon.) Modificare sau disparitie a unui sunet dintr-un cuvant sub influenta altui sunet, identic sau asemanator (din acel cuvant); disimilare. – Din franceza Dissimilation.
2Disimilație substantiv feminin modificare ori disparitie a unui sunet dintr-un cuvant sub influenta unui alt sunet identic sau asemanator din acelasi cuvant. (< franceza dissimilation)
3Disimilație substantiv verifica cuvantul: disimilare.
4Disimilatie substantiv feminin (silabe -ti-e), art. disimilatia (silabe -ti-a), g.-d. art. disimilatiei; plural disimilatii, art. disimilatiile (silabe -ti-i-)
5Disimilație -i f. lingv.
Fenomen fonetic care consta in modificarea sau omisiunea unui sunet dintr-un cuvant sub actiunea altui sunet asemanator sau identic (din acelasi cuvant). [Art. Disimilatia; G.-d. Disimilatiei; Sil. -ti-e] /<fr. dissimilation
Fenomen fonetic care consta in modificarea sau omisiunea unui sunet dintr-un cuvant sub actiunea altui sunet asemanator sau identic (din acelasi cuvant). [Art. Disimilatia; G.-d. Disimilatiei; Sil. -ti-e] /<fr. dissimilation
6Disimilație substantiv feminin Modificare sau disparitie a unui sunet dintr-un cuvant sub influenta unui alt sunet identic sau asemanator din acelasi cuvant. [Genitiv -iei, varianta disimilatiune substantiv feminin / conform franceza dissimilation].