1
Distih, distihuri, substantiv neutru Grup de două versuri cu structură metrică de obicei deosebită și care împreună alcătuiesc o strofă cu sens de sine stătător. – Din franceză Distique, latină Distichon.
DEX – dicționarul explicativ
2
Distih2, -ă adjectiv (botanică; despre organe alterne) dispus pe două rânduri sau serii opuse, de o parte și de alta a unui ax. (< germană distich, greacă distikhos)
MDN – marele dicționar de neologisme
3
Distih1 substantiv neutru unitate strofică de două versuri, cu structură metrică asemănătoare sau deosebită și cu înțeles de sine stătător. (< franceză distique, greacă distikhon)
MDN – marele dicționar de neologisme
4
Distih distihuri neutru Grup de două versuri, de obicei cu structură metrică diferită, care exprimă împreună un gând și alcătuiește o strofă. /<franceză distique, latină distichon
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă 3 definiții din alte dicționare
5
Distih substantiv neutru
1. (În versificația antică) Reunire de două versuri cu structură metrică deosebită.
2. Strofă alcătuită din două versuri care rimează între ele. [< latină, greacă distichos – care are două versuri].
1. (În versificația antică) Reunire de două versuri cu structură metrică deosebită.
2. Strofă alcătuită din două versuri care rimează între ele. [< latină, greacă distichos – care are două versuri].
DN – dicționar de neologisme
6
Distih, -ă adjectiv (Botanică; despre organe alterne] Dispus pe două rânduri sau serii opuse de o parte și de alta a unui ax. [< germană distich, conform greacă distichos – cu două rânduri].
DN – dicționar de neologisme
7
Distih substantiv neutru (silabe morfematic -stih), plural distihuri
DOOM – dicționarul ortografic