Distruge
Definitie, sens si explicatie
1Distruge, distrug, verb Iii.
Tranzitiv A face sa nu mai existe (stricand, spargand, daramand etcetera); a nimici, a ruina. ♦ Tranzitiv si reflexiv Figurativ A face sa-si piarda sau a-si pierde intreaga avere, intreaga sanatate, intreaga liniste sufleteasca etcetera [Perf. substantiv distrusei, part. distrus] – Din limba italiana Distruggere.
Tranzitiv A face sa nu mai existe (stricand, spargand, daramand etcetera); a nimici, a ruina. ♦ Tranzitiv si reflexiv Figurativ A face sa-si piarda sau a-si pierde intreaga avere, intreaga sanatate, intreaga liniste sufleteasca etcetera [Perf. substantiv distrusei, part. distrus] – Din limba italiana Distruggere.
2A distruge antonim: a edifica, a zidi, a fauri
3Distruge verb tr. a face sa nu mai existe; a nimici. (< limba italiana distruggere)
4Distruge verb
1. a devasta, a nimici, a parjoli, a prapadi, a pustii, (regional) a pustului, (invechit) a sfarsi, a strica. (Dusmanii au - tot ce le-a iesit in cale.)
2. a desfiinta, a lichida, a nimici, a prapadi, (figurativ) a topi. (I-a - pe toti.)
3. verifica cuvantul: masacra.
4. verifica cuvantul: nimici.
5. a nimici, a rade, a zdrobi, (invechit si reg.) a sparge, (figurativ) a pulveriza, a sterge. (A - cetatea.)
6. a (se) nenoroci, a (se) prapadi, (invechit si reg.) a (se) ticalosi, (figurativ) a (se) ruina. (Bautura l-a -.)
7. verifica cuvantul: vatama.
8. verifica cuvantul: mistui.
9. a (se) nimici, a (se) prapadi, a (se) strica. (Ploaia a - recolta.)
10. a nimici, (figurativ) a sfarama, a ucide, a zdrobi. (I-a - toate visurile.)
11. a (se) manca, a (se) roade. (Moliile au - haina.)
1. a devasta, a nimici, a parjoli, a prapadi, a pustii, (regional) a pustului, (invechit) a sfarsi, a strica. (Dusmanii au - tot ce le-a iesit in cale.)
2. a desfiinta, a lichida, a nimici, a prapadi, (figurativ) a topi. (I-a - pe toti.)
3. verifica cuvantul: masacra.
4. verifica cuvantul: nimici.
5. a nimici, a rade, a zdrobi, (invechit si reg.) a sparge, (figurativ) a pulveriza, a sterge. (A - cetatea.)
6. a (se) nenoroci, a (se) prapadi, (invechit si reg.) a (se) ticalosi, (figurativ) a (se) ruina. (Bautura l-a -.)
7. verifica cuvantul: vatama.
8. verifica cuvantul: mistui.
9. a (se) nimici, a (se) prapadi, a (se) strica. (Ploaia a - recolta.)
10. a nimici, (figurativ) a sfarama, a ucide, a zdrobi. (I-a - toate visurile.)
11. a (se) manca, a (se) roade. (Moliile au - haina.)
5Distruge verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural distrug, 1 plural distrugem; part. distrus
6A se distruge ma distrug intranzitiv 1) (despre constructii) A se preface in ruine; a se darama; a se ruina. 2) fig. (despre persoane) A deveni sarac; a-si pierde intreaga avere; a saraci; a se ruina. 3) A-si pierde sanatatea. /<it. distruggere
7A distruge distrug tranzitiv 1) A face sa se distruga. 2) (persoane, animale, plante, localitati etcetera) A face sa nu mai existe; a sterge de pe fata pamantului; a nimici; a prapadi. /<it. distruggere
8Distruge verb Iii. tr.
A face sa nu mai existe; a nimici. [P.i. distrug, perf.s. -usei, part. -us. / < limba italiana distrugere].
A face sa nu mai existe; a nimici. [P.i. distrug, perf.s. -usei, part. -us. / < limba italiana distrugere].
9Distruge (distrug, distrus), verb – A face sa nu mai existe; a nimici, a ruina. limba italiana: distruggere. – Derivat distructiv, adjectiv ; distructi(un)e, substantiv feminin; distrugator, adjectiv